Contract de credit în franci elvețieni. Dobândă variabilă. Act adițional. Modificarea formulei de calcul a dobânzii. Invocarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale. Respingere.
Credit agreement in Swiss francs. Variable interest. Additional act. Modification of the interest calculation formula. Invoking the abusive character of some contractual clauses. Rejection.
Author(s): Not Specified AuthorSubject(s): Civil Law, Law on Economics, Source Material, Court case
Published by: Editura Rosetti International
Keywords: variable interest; abusive contractual clauses; administration fee; granting commission; O.U.G. no. 50/2010; Law no. 193/200; loan denominated in foreign currency;
Summary/Abstract: Intervenția legiuitorului, prin O.U.G. nr. 50/2010 nu a suprimat dreptul băncii de a percepe, pentru creditele acordate, o dobândă variabilă, ci a stabilit în concret mecanismul de calcul a dobânzii variabile, în funcție indicele de referință EURIBOR/ROBOR/LIBOR. Însă, aceasta nu înseamnă că, anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 50/2010, nu putea fi utilizat un alt indice de referință în funcție de care să varieze dobânda, O.U.G. nr. 50/2010 neproducând efecte retroactive, ci că acest indice de variație trebuie să fie clar și obiectiv/matematic calculat, astfel încât, orice intervenție discreționară a băncii asupra dobânzii, pe criterii subiective, să fie exclusă. Curtea reține că pentru constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale trebuie să fie întrunite în mod cumulativ cele trei condiții prevăzute de lege: lipsa negocierii, existența unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, încălcarea exigențelor bunei-credințe. Prin urmare, simpla lipsă a negocierii nu este suficientă, după cum nu poate determina, prin ea însăși, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, atât timp cât utilizarea unor contracte standard nu este interzisă de lege ci, dimpotrivă, uneori chiar recomandată, pentru asigurarea exigențelor prudențiale bancare, impuse chiar de BNR, astfel că instanța de fond în mod greșit a soluționat acest capăt de cerere. Clauzele referitoare la caracterul variabil al dobânzii contractuale nu pot fi considerate abuzive întrucât sunt permise de dispozițiile Legii nr. 193/2000, cât timp acestea îndeplinesc condițiile de claritate. Caracterul variabil al dobânzii este în mod clar menționat în contract împrumutatul asumându-și acest preț al împrumutului, având reprezentarea exactă a elementelor componente ale ratei dobânzii. Toate criticile invocate de apelanți cu privire la introducerea marjei băncii sunt lipsite de suport juridic, apelanții semnând actul adițional asumându-și toate consecințele ce decurg din acesta. Modul în care este stabilită dobânda variabilă este unul clar, inteligibil, previzibil pentru împrumutat, Banca neputând influența cuantumul acestuia, orice intervenție discreționară a băncii asupra dobânzii, pe criterii subiective, fiind exclusă. Deși este de acord cu susținerea apelanților potrivit cu care această clauză nu a fost negociată, contractul fiind un contract de adeziune, Curtea nu poate primi apărarea potrivit cu care clauza privind comisionul de administrare creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, având în vedere și cuantumul acestui comision (0,10%). În ce privește comisionul de acordare credit în valoare de 1% din valoarea creditului, Curtea constată că în mod judicios instanța de fond a reținut că nu este abuziv, neputând fi primită susținerea apelanților potrivit cu care nu este prevăzut clar în contract și că, raportat la cuantumul său, ar produce un dezechilibru semnificativ între prestațiile părților, în sensul legii.
Journal: Revista de Drept Bancar și Financiar
- Issue Year: 2021
- Issue No: 2
- Page Range: 37-50
- Page Count: 14
- Language: Romanian
- Content File-PDF