We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
Suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare are un caracter excepţional şi poate avea loc în cazurile şi în condiţiile prevăzute de art. 719 C. pr. civ., deci numai pentru motive temeinice, de natură a justifica stoparea urgentă a procedurii execuţionale. Astfel, în cazul în care executarea silită a mai fost temporizată în urma admiterii cererii de suspendare, formulate de către aceeaşi parte şi tot în considerarea motivelor ce ţin de producerea unei eventuale compensări a unor creanţe reciproc datorate, acesta nu reprezintă un argument temeinic pentru a se mai dispune încă o suspendare a executării silite şi a fi astfel stopate demersurile creditorului pentru recuperarea debitului. Drept urmare, pentru a se dispune din nou suspendarea executării silite în acelaşi dosar execuţional, nu este suficientă reiterarea aspectelor ce ţin de compensarea creanţelor, fiind obligatorie probabilitatea producerii unui prejudiciu sau a unui inconvenient serios şi grav la care ar fi expusă intimata dacă nu s-ar lua această măsură. Pe cale de consecinţă, nu se poate dispune o nouă suspendare a executării silite în condiţiile în care nu se contestă existenţa debitului şi nici nu se invocă încălcări ale unor dispoziţii legale imperative ce guvernează executarea silită, neînţelegerile dintre părţi fiind legate de cuantumul creanţelor reciproce şi procedura compensării, ceea ce urmează a se clarifica în urma judecăţii contestaţiei la executare.
More...
În esenţă, s-a arătat că, pentru a fi titlu executoriu, un contract de vânzare-cumpărare trebuie încheiat în formă autentică, iar nu sub semnătură legalizată. Astfel, numai actul autentificat de către notarul public care constată o creanţă certă si lichidă are putere de titlu executoriu de la data exigibilităţii acesteia, dispoziţia legală neputând fi extinsă şi pentru actele încheiate sub semnătură legalizată. Drept urmare, având în vedere norma instituită de art. 66 din Legea nr. 36/1995, care este de strictă interpretare, contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură legalizată, iar nu în formă autentică, nu este titlu executoriu întrucât nicio lege nu îi consacră această putere
More...
În esenţă, neindicarea vecinătăţilor imobilului din care s-a dispus evacuarea debitorului nu reprezintă un impediment pentru punerea în executare a hotărârii judecătoreşti ce constituie titlu executoriu. Astfel, este suficientă indicarea imobilului din care urmează a se efectua evacuarea, iar neindicarea vecinătăţilor acestuia nu constituie o cauză de nulitate a titlului executoriu, atâta timp cât imobilul din care urmează a se efectua evacuarea a fost, în concret, individualizat.
More...
Cu titlu preliminar, înscrisul constând în contractul de asistenţă juridică constituie titlu executoriu, în temeiul art. 30 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. În ceea ce priveşte onorariul de succes, această creanţă nu îndeplineşte condiţia caracterului cert, prevăzută de art. 663 alin. (1) C. pr. civ., atunci când existenţa sa neîndoielnică nu reiese din titlul executoriu, vizând ipoteza în care, prin raportare la obiectul contractului de asistenţă juridică, nu rezultă care este semnificaţia dată de către părţi succesului în realizarea prestaţiei avocaţiale, astfel încât să se stabilească îndeplinirea condiţiei suspensive de care este afectată obligaţia de achitare a onorariului de succes.
More...
În cazul contractelor cu executare succesivă, inclusiv în cazul contractelor de asistenţă juridică, legiuitorul a prevăzut în mod expres posibilitatea încetării lor prin reziliere unilaterală (atunci când părţile au convenit astfel, dar cu notificarea scrisă a debitorului – situaţie în care contractul reziliat încetează pentru viitor), sau prin denunţare unilaterală (dacă dreptul de a denunţa contractul este recunoscut uneia dintre părţi, în condiţiile convenite de părţi). Astfel, dacă intenţia părţilor este aceea de a reglementa convenţional, prin derogare de la dreptul comun, posibilitatea denunţării unilaterale a contractului de către client, cu impunerea însă în sarcina acestuia a unei sancţiuni constând în obligaţia de a plăti toate onorariile rămase până la expirarea termenului contractului, iar clientul decide să rezilieze unilateral contractul de asistenţă juridică, creditorul este îndreptăţit la plata restului de onorariu aferent perioadei rămase până la împlinirea termenului contractual, chiar dacă din conţinutul contractului încheiat între părţi nu rezultă că această plată ar fi condiţionată de desfăşurarea unor activităţi profesionale din partea avocatului, ulterior denunţării.
More...
Posibilitatea instituţiei publice de a beneficia de un termen de 6 luni pentru a face demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată este incompatibilă cu principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aducând o atingere disproporţionată dreptului de proprietate al creditorilor. Drept urmare, nu este necesară somarea debitorului şi lăsarea unui termen de 6 luni în favoarea acestuia pentru a-şi executa voluntar obligaţia de plată, cu atât mai mult cu cât debitorul a fost parte într-un dosar finalizat printr-o hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu, fiind deci aplicabile dispoziţiile art. 622 alin. (1) C. pr. civ.
More...
În speţă se pune problema identificării remediului pe care îl are creditorul aflat în posesia unui titlu executoriu care consfinţeşte obligaţia de a face a unei instituţii publice, în condiţiile în care acesta apreciază că deşi executată benevol, îndeplinirea obligaţiei a avut loc în mod necorespunzător şi că se îndepărtează de dispoziţiile titlului executoriu. Motivele invocate privind caracterul excesiv al reluării procedurii de fond în cazul executării necorespunzătoare a obligaţiei de a face de către debitor, sunt întemeiate, ţinând de procedura executării silite aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor din titlu privind egalizarea salariului creditorului, inclusiv din perspectiva controlului aducerii la îndeplinire în mod integral a obligaţiei. Însă, faţă de reglementarea derogatorie, se constată că creditorul nu avea deschisă calea de drept comun pentru realizarea creanţei corelative obligaţiei de a face, prima instanţă stabilind în mod corect că trebuie urmate mijloacele şi pârghiile de drept administrative, respectiv procedura prevăzută de art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004 ca acţiune în materia executării silite potrivit legii speciale, în cadrul acesteia verificându-se apărările debitorului privind îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiei, nefiind necesară introducerea unei noi acţiuni în anulare privită ca acţiune de fond.
More...
Cu privire la executarea silită a hotărârilor judecătoreşti emise în materia contenciosului administrativ se constată că dispoziţiile Legii nr. 554/2004 reglementează o serie de dispoziţii cu caracter special, derogatorii de la dreptul comun, care însă privesc aplicarea, respectiv acordarea sancţiunii şi a penalităţilor însă potrivit art. 28 alin 1 din acelaşi act normativ dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. În consecinţă, executarea silită a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele specializate în contencios administrativ se realizează potrivit dispoziţiilor dreptului comun, respectiv Codul de procedură civilă, în speţă nefiind incidente dispoziţiile cu caracter special ale art. 24 şi art. 25. Pentru ca o sumă acordată unei persoane să fie catalogată drept salariu trebuie ca ea să aibă un corespondent în munca prestată de către acea persoană în folosul persoanei juridice care este obligată la plata sumei de bani. Ca orice drept subiectiv civil, salariul are o obligaţie corelativă de îndeplinit de către persoana care încasează aceşti bani, în concret această obligaţie fiind munca. În ceea ce priveşte compensaţiile despre care Legea 188/1999 face vorbire, acestea reprezintă un drept acordat angajatului ca urmare a denunţării unilaterale de către angajator a actului juridic care îi leagă, cu nerespectarea prevederilor legale pentru luarea unor măsuri de acest fel. Legislaţia care prevede eşalonarea executării titlurilor privind drepturile salariale, se referă la ipoteza unor diferenţe de drepturi, atunci când salariul acordat a fost calculat eronat sau calculat prin nerecunoaşterea unor drepturi componente stabilite pe cale judiciară, neputându-se extinde la ipoteza în care funcţionarul public a fost lipsit de întregul salariu din cauza întreruperii nelegale a raporturilor de serviciu, o interpretare în acest sens generând un dezechilibru pronunţat între creditor şi o instituţie a statului care poate obţine temporizarea plăţii salariului datorat în condiţii normale de activitate, ca urmare a unei manifestări de voinţă a cărei nelegalitate a fost reţinută de instanţele de contencios administrativ.
More...
Pentru aplicarea penalităţilor în condiţiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 906 C. pr. civ. este necesar să fie dovedită culpa autorităţii în neexecutarea obligaţiei intuitu personae de a emite un act administrativ care intră în competenţa sa, impusă prin hotărârea instanţei de contencios administrativ. Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contenci
More...
The insolvency practitioner’s mandate is governed by good faith throughout its unfolding. Good faith must also be shown by the creditors, who are required to respect the decisions made upon signing the contract with the practitioner, until the completion of insolvency proceedings.
More...
The fees of insolvency practitioners (IP) are always a matter of negotiation between creditors and the practitioner. Still, from time to time, the syndicjudge must interfere, or the doctrine must interpret the will creditors, when it is unclear or unfairly expressed. The article aims to clarify who has a say on the practitioner’s fee and when, VAT matters, and the correct meaning of certain terms, such as distribution/payments/success fee and how this impacts the practitioner’s fees. In addition, we are debating whether the practitioner can or cannot seize an asset of the debtor to cover an unpaid fee.
More...
Law no. 85/2014 has a rendered inapplicable art. 1417 of the Civil Code in insolvency, so payment terms will remain the same for the debtor who is a party in an ongoing contract, a contract maintained by the judicial administrator, as well as for the debtor party to a loan or leasing contract extended by the judicial administrator. An exception applies when bankruptcy procedures are initiated. Thus, the provisions of art. 150 paragraph (4) of Law no. 85/2014 establish that all monetary receivables payable by the debtor are considered mature at the moment when bankruptcy is initiated, except for instances involving qualified financial contracts or bilateral compensation agreements. In the absence of art. 123 of Law no. 85/2014, applying the provisions of art. 1417 of the Civil Code would render illusory all insolvency proceedings, since the early maturity of receivables would make it impossible to restructure the business, given that successful restructuring requires the negotiation, rescheduling and even reduction of accumulated debt.
More...
An analysis of the powers held by the syndic-judge, with a focus on the legality checks they can perform, shows the principle established by lawmakers, namely that the powers of the syndic-judge are circumscribed by checks on the legality of procedural documents and actions. Since the goal of insolvency procedures is to repay creditors who hold receivables against the debtor’s wealth, lawmakers have invested the creditors with the power to check management decisions, in terms of opportuneness. Expanding the powers of the syndic-judge, to include checks on the opportuneness of decisions issued in debtor management, would overstep the purview of courts, which would be an unacceptable interference with the organisation and functioning of the insolvent debtor, a context in which creditor decisions can only be censured in terms of legality.
More...
Given the crisis situation in the world and in Romania, the number of insolvencies is expected to increase in the next period. In this context, a thorough analysis of the legal provisions on insolvency is needed. The importance of opening insolvency proceedings at the request of the debtor requires the investigation of controversial issues identified in the judicial practice of the courts and the provision of concrete solutions for the effective application of legal provisions.
More...
The article aims to establish when insolvency practitioners become reporting entities for the purposes of Law no. 129/2019. With the entry into force of Law no. 129/2019 and the effective application of its provisions, legal and natural persons qualified by it as reporting entities become holders of the obligations for the purpose of combating and preventing money laundering and terrorist financing. Regarding insolvency practitioners, Law no. 129/2019 establishes that the status of reporting entity is attracted in relation to certain specific activities. Thus, this material aims to establish in concrete terms which are those activities that attract the quality of reporting entity of the insolvency practitioner.
More...
If the notion of “property rights” had been a unitary concept, it would have been impossible, at least in theory, to apply a different legal regime within insolvency procedures. However, as we will attempt to demonstrate, this concept is sufficiently polymorphous to generate a series of various regulations, as far as propose judicial solutions are concerned. Firstly, we will attempt to list these regulations, as well as the solutions they propose. Later we will seek a “common denominator” and pursue a “conceptualization” of these varied solutions. The first part will include introductory notions, the legal regime of pure and simple property, sales, and leasing.
More...