We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
Problema de drept care se ridică o constituie situaţia în care executarea silită asupra creanţelor garantate de către defunct se poate îndrepta şi asupra bunurilor cuprinse în patrimoniile moştenitorilor, deci asupra altor bunuri decât cele cuprinse în masa succesorală, constatându-se că executarea silită asupra unor creanţe garantate de către defunct nu se poate extinde asupra bunurilor personale ale moştenitorilor. De asemenea, s-a constatat că emiterea unor somaţii de plată individuale, pe numele fiecărui moştenitor în parte, încalcă principiul legalităţii executării silite, fiind necesar a se efectua o înştiinţare colectivă, la locul deschiderii moştenirii, iar nu o serie de înştiinţări individuale, pe numele moştenitorilor. Drept urmare, s-a constatat că emiterea acestor somaţii individuale încalcă dispoziţiile legale în materie, executarea silită asupra bunurilor moştenirii neputându-se extinde şi asupra bunurilor persoanele ale moştenitorilor, fiind aşadar interzis a se proceda la o confuziune a patrimoniilor, iar împrejurarea că anumite părţi sociale care fac obiectul certificatului de moştenitor au fost înstrăinate nu constituie o excepţie de la principiul legalităţii executării silite.
More...
1. Din interpretarea dispoziţiilor art. 712 şi art. 713 C. pr. civ. rezultă care sunt cazurile în care se pot formula apărări de fond în cadrul contestaţiei la executare, precum şi cazurile în care aceste apărări sunt inadmisibile. Astfel, nu se pot formula apărări de fond în cadrul contestaţiei la executare atunci când titlul executoriu care stă la baza executării silite este reprezentat de o hotărâre pronunţată de un organ de jurisdicţie, fie o instanţă judecătorească, fie un alt organ din afara sistemului instanţelor judecătoreşti, dar care are atribuţii jurisdicţionale. Drept urmare, apărările de fond sunt admisibile în cadrul contestaţiei la executare doar dacă titlul executoriu pus în executare este reprezentat de un înscris care nu este o hotărâre a unui organ de jurisdicţie lato sensu, iar pentru contestarea acelui titlu executoriu nu se prevede nici o altă cale de atac. Astfel, atunci când titlul executoriu este reprezentat de un contract, prin lege se prevede posibilitatea de a formula acţiune în anulare, nefiind posibilă formularea unei asemenea solicitări în cadrul unei contestaţii la executare, partea interesată având la îndemână calea unei acţiuni separate. 2. Rolul executorului judecătoresc este acela de a îndeplini un serviciu de interes public, astfel că acesta nu poate fi parte într-o acţiune în faţa instanţei judecătoreşti cu privire la actele de executare îndeplinite în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Drept urmare, calitatea procesuală activă şi pasivă, în cadrul unei contestaţii la executare o au doar părţile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul unui dosar de executare.
More...
Raportat la art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, rezultă faptul că după deschiderea procedurii insolvenţei realizarea creanţelor se poate efectua doar în cadrul procedurii insolvenţei, nefiind permisă realizarea lor în mod individual, pe calea de drept comun a executării silite, întrucât aceste proceduri comune sunt suspendate. Astfel, nu mai poate fi realizat scopul art. 720 C. pr. civ., respectiv valorificarea drepturilor creditorului prin executarea silită a sumei consemnate cu titlu de cauţiune, executarea silită fiind suspendată de drept, motiv pentru care în cazurile în care a fost achitată o cauţiune de către debitorul aflat în insolvenţă, se impune restituirea acesteia, urmând ca această sumă să se distribuie potrivit regulilor procedurii speciale şi concursuale a insolvenţei. Drept urmare, în cazul debitorului în insolvenţă, scopul prevăzut de art. 720 C. pr. civ. nu ar mai putea fi atins, dispoziţiile Legii nr. 85/2014 având caracter special în raport de prevederile Codului de procedură civilă, fiind aplicabile prioritar, motiv pentru care utilizarea cauţiunii doar în vederea acoperirii creanţei unui creditor ar înfrânge principiile procedurii concursuale reglementate de Legea nr. 85/2014.
More...
În cazul împrumuturilor bancare, încheiate sub incidenţa Codului civil în vigoare de la 1864, problema momentului de începere a termenului de prescripţie diferă, pentru că împrumuturile bancare se restituie în rate, nu global. În aceste situaţii, data ultimei rate ar trebui să fie considerată data începerii termenului de prescripţie, ori prescripţia ar curge separat pentru fiecare rată, în funcţie de contract. În practică însă, atunci când nu se plătesc mai multe rate ale împrumutului, banca, în baza contractului de împrumut, declară scadente toate ratele restante, tot capitalul restant şi toate dobânzile (ca o sancţiune pentru nerespectarea contractului). Drept urmare, în caz de neplată, tot ce a rămas de plătit din împrumut devine o sumă globală restantă şi scadentă începând cu data declarării de către bancă a scadenţei anticipate, iar această zi va fi ziua de începere a termenului de prescripţie.
More...
Cu titlu general, acţiunea în constatare are caracter subsidiar, fiind admisibilă doar în condiţiile în care reclamantul nu poate exercita o acţiune în realizarea dreptului său. Raportat la dispoziţiile privind procedura executării silite, dispoziţii având caracter special, partea interesată, în situaţia unui incident legat de o executare silită, nu are la dispoziţie alegerea între formularea unei contestaţii la executare şi o acţiune directă pentru constatarea unei situaţii de drept. Astfel, în ipoteza în care reclamanţii au avut la dispoziţie calea procesuală a contestaţiei la executare, prin care puteau invoca perimarea executării silite, cale pe care nu au urmat-o din motive imputabile acestora, acţiunea directă în constatarea perimării executării silite nu este admisibilă în condiţiile în care reclamanţii au avut deschisă calea realizării dreptului . În consecinţă, o acţiune directă în constatarea perimării executării silite este admisibilă numai în condiţiile în care nu s-ar putea formula o contestaţie la executare, debitorul având posibilitatea să solicite constatarea perimării executării silite printr-o acţiune directă în constatare
More...
A procedural means intended to ensure a fair trial, the summons by publicity is constantly subject to case law in order to determine its applicability in the enforcement phase. Denied, given in the competence of the executor or hardly admitted, it certainly remains a vital institution of the executive procedural gear. A look at the jurisprudence brings to the fore a non unitary practice and, moreover, a real difficulty for practitioners in identifying a solution for the hypothesis of the impossibility of fulfilling the procedure of summoning and / or communicating the procedural documents to the participants in the execution.
More...
In the current context, the digitization process has become one of the main factors that have contributed to the support of the work of the courts. Lawyers and parties involved in a trial have the opportunity to study documents in electronic format, which prevents the trial from being delayed by invoking insufficient time to become acquainted with the documents in the case file. Similarly, such a procedure is required in the last stage of the civil process, that of enforcement. As it has been consistently argued in law and in case law, that proceedings must be settled expeditiously, thus respecting the principle of adjudicating the case within an optimal and predictable timeframe, enforcement must enjoy the same guarantees as for the settlement of the role of the courts. Naturally, with access to the electronic file, a consequence could also be the communication of procedural documents in the same format.
More...
În esenţă, s-a arătat că, pentru a fi titlu executoriu, un contract de vânzare-cumpărare trebuie încheiat în formă autentică, iar nu sub semnătură legalizată. Astfel, numai actul autentificat de către notarul public care constată o creanţă certă si lichidă are putere de titlu executoriu de la data exigibilităţii acesteia, dispoziţia legală neputând fi extinsă şi pentru actele încheiate sub semnătură legalizată. Drept urmare, având în vedere norma instituită de art. 66 din Legea nr. 36/1995, care este de strictă interpretare, contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură legalizată, iar nu în formă autentică, nu este titlu executoriu întrucât nicio lege nu îi consacră această putere
More...
În esenţă, neindicarea vecinătăţilor imobilului din care s-a dispus evacuarea debitorului nu reprezintă un impediment pentru punerea în executare a hotărârii judecătoreşti ce constituie titlu executoriu. Astfel, este suficientă indicarea imobilului din care urmează a se efectua evacuarea, iar neindicarea vecinătăţilor acestuia nu constituie o cauză de nulitate a titlului executoriu, atâta timp cât imobilul din care urmează a se efectua evacuarea a fost, în concret, individualizat.
More...
Cu titlu preliminar, înscrisul constând în contractul de asistenţă juridică constituie titlu executoriu, în temeiul art. 30 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. În ceea ce priveşte onorariul de succes, această creanţă nu îndeplineşte condiţia caracterului cert, prevăzută de art. 663 alin. (1) C. pr. civ., atunci când existenţa sa neîndoielnică nu reiese din titlul executoriu, vizând ipoteza în care, prin raportare la obiectul contractului de asistenţă juridică, nu rezultă care este semnificaţia dată de către părţi succesului în realizarea prestaţiei avocaţiale, astfel încât să se stabilească îndeplinirea condiţiei suspensive de care este afectată obligaţia de achitare a onorariului de succes.
More...
În cazul contractelor cu executare succesivă, inclusiv în cazul contractelor de asistenţă juridică, legiuitorul a prevăzut în mod expres posibilitatea încetării lor prin reziliere unilaterală (atunci când părţile au convenit astfel, dar cu notificarea scrisă a debitorului – situaţie în care contractul reziliat încetează pentru viitor), sau prin denunţare unilaterală (dacă dreptul de a denunţa contractul este recunoscut uneia dintre părţi, în condiţiile convenite de părţi). Astfel, dacă intenţia părţilor este aceea de a reglementa convenţional, prin derogare de la dreptul comun, posibilitatea denunţării unilaterale a contractului de către client, cu impunerea însă în sarcina acestuia a unei sancţiuni constând în obligaţia de a plăti toate onorariile rămase până la expirarea termenului contractului, iar clientul decide să rezilieze unilateral contractul de asistenţă juridică, creditorul este îndreptăţit la plata restului de onorariu aferent perioadei rămase până la împlinirea termenului contractual, chiar dacă din conţinutul contractului încheiat între părţi nu rezultă că această plată ar fi condiţionată de desfăşurarea unor activităţi profesionale din partea avocatului, ulterior denunţării.
More...
Posibilitatea instituţiei publice de a beneficia de un termen de 6 luni pentru a face demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată este incompatibilă cu principiile stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aducând o atingere disproporţionată dreptului de proprietate al creditorilor. Drept urmare, nu este necesară somarea debitorului şi lăsarea unui termen de 6 luni în favoarea acestuia pentru a-şi executa voluntar obligaţia de plată, cu atât mai mult cu cât debitorul a fost parte într-un dosar finalizat printr-o hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu, fiind deci aplicabile dispoziţiile art. 622 alin. (1) C. pr. civ.
More...
În speţă se pune problema identificării remediului pe care îl are creditorul aflat în posesia unui titlu executoriu care consfinţeşte obligaţia de a face a unei instituţii publice, în condiţiile în care acesta apreciază că deşi executată benevol, îndeplinirea obligaţiei a avut loc în mod necorespunzător şi că se îndepărtează de dispoziţiile titlului executoriu. Motivele invocate privind caracterul excesiv al reluării procedurii de fond în cazul executării necorespunzătoare a obligaţiei de a face de către debitor, sunt întemeiate, ţinând de procedura executării silite aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor din titlu privind egalizarea salariului creditorului, inclusiv din perspectiva controlului aducerii la îndeplinire în mod integral a obligaţiei. Însă, faţă de reglementarea derogatorie, se constată că creditorul nu avea deschisă calea de drept comun pentru realizarea creanţei corelative obligaţiei de a face, prima instanţă stabilind în mod corect că trebuie urmate mijloacele şi pârghiile de drept administrative, respectiv procedura prevăzută de art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004 ca acţiune în materia executării silite potrivit legii speciale, în cadrul acesteia verificându-se apărările debitorului privind îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiei, nefiind necesară introducerea unei noi acţiuni în anulare privită ca acţiune de fond.
More...
Cu privire la executarea silită a hotărârilor judecătoreşti emise în materia contenciosului administrativ se constată că dispoziţiile Legii nr. 554/2004 reglementează o serie de dispoziţii cu caracter special, derogatorii de la dreptul comun, care însă privesc aplicarea, respectiv acordarea sancţiunii şi a penalităţilor însă potrivit art. 28 alin 1 din acelaşi act normativ dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. În consecinţă, executarea silită a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele specializate în contencios administrativ se realizează potrivit dispoziţiilor dreptului comun, respectiv Codul de procedură civilă, în speţă nefiind incidente dispoziţiile cu caracter special ale art. 24 şi art. 25. Pentru ca o sumă acordată unei persoane să fie catalogată drept salariu trebuie ca ea să aibă un corespondent în munca prestată de către acea persoană în folosul persoanei juridice care este obligată la plata sumei de bani. Ca orice drept subiectiv civil, salariul are o obligaţie corelativă de îndeplinit de către persoana care încasează aceşti bani, în concret această obligaţie fiind munca. În ceea ce priveşte compensaţiile despre care Legea 188/1999 face vorbire, acestea reprezintă un drept acordat angajatului ca urmare a denunţării unilaterale de către angajator a actului juridic care îi leagă, cu nerespectarea prevederilor legale pentru luarea unor măsuri de acest fel. Legislaţia care prevede eşalonarea executării titlurilor privind drepturile salariale, se referă la ipoteza unor diferenţe de drepturi, atunci când salariul acordat a fost calculat eronat sau calculat prin nerecunoaşterea unor drepturi componente stabilite pe cale judiciară, neputându-se extinde la ipoteza în care funcţionarul public a fost lipsit de întregul salariu din cauza întreruperii nelegale a raporturilor de serviciu, o interpretare în acest sens generând un dezechilibru pronunţat între creditor şi o instituţie a statului care poate obţine temporizarea plăţii salariului datorat în condiţii normale de activitate, ca urmare a unei manifestări de voinţă a cărei nelegalitate a fost reţinută de instanţele de contencios administrativ.
More...