FOREIGN POLICY INSPIRATION OF OTTO VON BISMARK, CHANCELLOR OF THE REICH: THE KINGDOM OF KYIV PROJECT OF EDWARD VON HARTMANN
FOREIGN POLICY INSPIRATION OF OTTO VON BISMARK, CHANCELLOR OF THE REICH: THE KINGDOM OF KYIV PROJECT OF EDWARD VON HARTMANN
Author(s): Serhyi TroyanSubject(s): History, International relations/trade, 19th Century, Pre-WW I & WW I (1900 -1919)
Published by: Editura Academiei Române
Keywords: Imperiul German; Otto von Bismark; Eduard von Hartmann; Regatul Kievului; Austro-Ungaria; Balcani;
Summary/Abstract: Primul cancelar al Reichului Germaniei Unite, Otto von Bismarck (1871–1890), a acordat o atenție deosebită atât consolidării bazelor interne ale statului, cât și poziției acestuia în Europa și în lume. Acțiunile sale au fost facilitate de o activă „politică de alianță”, de participarea la conferințe internaționale, de reorganizarea trupelor terestre și a flotei și de dorința de a pune în aplicare planuri prioritare pentru consolidarea poziției Germaniei în Europa Centrală și de Est. De asemenea, Bismarck a căutat să slăbească Imperiul Rus ca principal rival în lupta pentru controlul părții centrale și de răsărit a Europei. Ideea de bază a cancelarului Reichului german a fost aceea de a pune în aplicare strategiile de separare de Rusia a teritoriilor baltice, bieloruse și ucrainene.Se crede că în timpul crizei austro-ruse, legate de Bulgaria, Bismarck l-ar fi inspirat, în 1888, pe filosoful idealist german Eduard von Hartmann. Prin intermediul articolului „Rusland und Europa” („Rusia și Europa”), publicat în revista „Gegenwart” („Prezentul”), autorul „Filosofiei inconștientului” schița planul de separare de Imperiul Rus a unor teritorii având o populație de aproximativ 34 de milioane de locuitori.Potrivit lui Hartmann, interesele naturale și sferele de influență ale Rusiei nu s-ar fi aflat în Vest, ci în Est. În plus, moscoviții (rușii) se diferențiau de popoarele care locuiau în partea apuseană a imperiului: balticii, bielorușii, ucrainenii. Având în vedere acest lucru, în politica sa externă, Rusia trebuia să se concentreze asupra teritoriilor estice și să „elibereze” provinciile occidentale, care puteau astfel intra în sfera de influență a Berlinului și Vienei.În mod special, granița dintre teritoriile ucrainene și rusești urma să se desfășoare de-a lungul liniei Vitebsk – Kursk – Volga (Saratov). În consecință, sub influența dinastiilor de Habsburg și Hohenzollern, nou-creatul Regat al Kievului s-ar fi întins de la Don, la Nipru și Prut. Cum însă un asemenea plan nu s-ar fi putut realiza fără ca Rusia să riposteze printr-un război, Bismarck s-a opus acestui scenariu. Pe de altă parte, la momentul respectiv nu exista o forță politică puternică și nicio mișcare socială și politică în stare să lupte pentru independența teritoriului ucrainean.Chiar și așa, planul lui Hartmann și ideile similare propagate de reprezentanții mișcării pan-germaniste din Germania și Austria de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au creat un teren favorabil pentru escaladarea conflictelor din arena europeană. Tensionarea relațiilor dintre principalii actori internaționali de la acea vreme și, mai ales, dintre imperiile german și rus a deschis drumul către Marele Război din 1914–1918.
Journal: ANALELE BUCOVINEI
- Issue Year: 56/2021
- Issue No: 1
- Page Range: 135-142
- Page Count: 8
- Language: English