PREZENȚA SÂRBILOR ÎN BANATUL ROMÂNESC PE BAZA DOVEZILOR DE IMPRIMOGRAFIE CHEMO-MECANICĂ
THE PRESENCE OF SERBS IN ROMANIA BANAT BASED ON THE EVIDENCE OF CHEMO-MECHANICAL IMPRIMOGRAPHY

Summary/Abstract: Prezenta lucrare aduce dovezi noi despre prezența Sârbilor în Banatul Românesc. Așa cum s-a precizat în Ishodišta nr. 5, prezența Sârbilor în Banatul Românesc este dovedită începând cu anii 1182, odată cu sosirea călugărului Ilarie din Țârvia (= Sârbia/Serbia) – ziditorul mănăstirii Căvăranului, urmată în anii 1342 de egumenul Elefterie, cel care va zidi mănăstirea Zlatița - cu hramul Sfântului Sava -, respectiv de cneazul Lazăr Sârbu, care, după zidirea mănăstirii Vodița din anul 1371, va face danie mănăstirii zece sate din Țârvia. Lui îi urmează în anul 1438 cneazul Milan, care va zidi mănăstirea Cusici, unde se vor așeza călugării sârbi sosiți din Serbia. În anul 1486 despotul sârb Ioan Brancovici va înzestra și rezidi mănăstirea Partoșului, iar în anul 1498 Dimitri Iakcșici-Sârbul va înzestra biserică de piatră de la Hodoș. Prezenta lucrare aduce la lumină prezența Sârbilor prin trei documente imprimografiate: 1. Manuscrisul lui popa Iancu ot Iaz - 27 iulie 1604; 2. Manuscrisul egumenului Gavrilă de la mănăstirea Sfântul Gheorghe din Caransebeș - 23 septembrie 1608; 3. Manuscrisul diacului Martin din Petrovo Selo - 27 septembrie 1691, documentul face referire la una din marile migrații ale Sărbilor (Seoba Srba).

• Details
• Contents