URBAN TRANSFORMERS_ STUDIU DE CAZ TRANSFORMARE URBANĂ BUCURESTIUL ÎNTRE DOUĂ LUMI. FORŢELE CE TRANSFORMĂ ORAŞUL
URBAN TRANSFORMERS_ CASE STUDY URBAN TRANSFORMATION BUCHAREST BETWEEN TWO WORLDS. THE FORCES THAT TRANSFORM THE CITY

Summary/Abstract: Având acces la o sursă inepuizabilă de energie, autoboţii din seria de filme „Transfomers" au capacitatea de a se transforma din banale produse de consum (maşini) în entităţi capabile de proteja soarta planetei. Conform UN, în oraşele lumii trăieşte deja mai mult de 50% din populaţia mondială, urmând ca până în 2050 acest procent să ajungă la aproape 70%. În UE, în prezent, 74% din populaţie trăieşte în oraşe. Provocări actuale si viitoare demografice, climatice, energetice, încearcă să îsi găsească răspunsul în dezvoltarea durabilă a oraşelor. Noua paradigmă a dezvoltării urbane armonioase se străduieşte să răspundă unor fenomene ca sărăcia, şomajul, îmbătrânirea populaţiei si să creeze un nou mediu urban si un alt înţeles al calităţii vieţii în oraş. Pe măsura ce lumea devine un „endless city", acest nou oraş global tinde sa îşi găsească echilibrul si viitorul în transformarea urbană. În acest context globalizat-european oraşul românesc ocupă un loc aparte, rămas conceptual si fizic într-o zona nedefinită, confuză, undeva între două epoci si două societăţi, nefericit privind spre trecut , necunoscător al prezentului fără intuiţia viitorului. După o politică de „orăsenizare" pe parcursul a aproape 50 de ani — lipsit mai nou de combustibilul economic si impulsul politic al societăţii „multilateral dezvoltate", oraşul nostru rămâne împietrit într-o imagine de standard „estic" cu peisaje monoton - ponosite si pe alocuri cu imagini desprinse parcă dintr-o cinematografie postapocaliptică (atât de la modă acum). Integrarea europeana ne pune în situaţia de a depăşi rapid handicapul celor aproape 20 de ani de ne-transformare, ani în care destinul naţional parcă a bătut pasul pe loc, iar oraşul românesc a preferat să rămână un teritoriu confuz si nedefinit, un loc al acţiunii economice dezordonate, al administrării day-by-day (sau cum am spune altfel de pe azi pe mâine) lipsit de orice politică a acţiunii proactive. Această lucrare doreşte să exploreze modul în care Bucurestiul întâmpină această nouă epocă de transformare urbană si dacă este pregătit pentru ea. Diverse discuţii cu colegii arhitecţi mi-au confirmat o convergenţă a opiniilor conform căreia suferim de un soi de „trac al noului-venit", astfel încât avem tendinţa de a împrumuta modele europene sau globale fără să le adaptăm la realitatea si specificul local sau, la extrema cealaltă, de a reinventa ceea ce deja există si a fost studiat. Astfel se generează alte puncte de interes de cercetare a realităţii locale si o încercare de comparaţie a Bucurestiului cu alte modele si capitale europene, care să releve măcar parţial specificul local al forţelor de transformare urbană în context european. În Estetica Reconstrucţiei6, G.M Cantacuzino susţinea că un program de reconstrucţie nu se poate concepe fără o „prealabilă scriere a problemelor". Această lucrare este o încercare de „scriere a problemelor" legate de transformarea urbană a Bucurestiului, fără a avea pretenţia că este exhaustivă.

• Details
• Contents