BIOCLIMATIC ADAPTATION OF TRADITIONAL ROMANIAN DWELLING Cover Image

ADAPTAREA BIOCLIMATICĂ A LOCUINȚEI TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI
BIOCLIMATIC ADAPTATION OF TRADITIONAL ROMANIAN DWELLING

Author(s): Adrian Moleavin
Subject(s): Architecture, Environmental interactions, Sociology of Art
Published by: Editura Universitară “Ion Mincu”
Keywords: Romania; traditional dwelling; bioclimatic adaptation;

Summary/Abstract: Domeniul arhitecturii s-a constituit, întotdeauna, într-o reflexie a societăţii, o expresie a momentului în care o construcţie a fost concepută si edificată. Noile clădiri sunt, o parte a istoriei arhitecturale a momentului, dar si o previziune a viitorului arhitecturii. Arhitectura este o expresie a erei sale prin patru elemente, sintetizate de arhitectul John Lobell, profesor la „Pratt Institute" ( Brooklyn, New York): - este construită în spaţiul si timpul erei sale, - este construită din materialele si prin metodele de construcţie ale erei sale, - este construită din structurile de conştiinţă ale oamenilor erei sale, si - este construită în contextul socio — cultural al erei sale. În cartea „Arhitectura si criza ştiinţei moderne", istoricul si criticul de arhitectură Alberto Perez-Gdmez pune sub semnul întrebării o parte însemnată din istoria si teoria arhitecturii moderne. El relaţionează marile tratate de arhitectură cu cele mai importante scrieri ale filosofilor, matematicienilor, oamenilor de ştiinţă si inginerilor care au trăit în perioadele de timp aferente, urmărind astfel procesul prin care bazele mistice si numerologice ale utilizării numerelor si geometriei în arhitectură au fost înlăturate în favoarea practicilor tehnice si funcţionaliste. Accentul este pus pe secolul XVII si scrierile lui Claude Perrault, care a pus sub semnul întrebării valoarea estetică absolută a ordinelor clasice si proporţiile "perfecte". Această eliberare de practica arhitecturii clasice, coroborată cu descoperirile secolului XVIII din ştiinţa mecanicii si matematica (calculul) structurilor, a transformat profund practica arhitecturală. În final, disertaţia lui Alberto Perez-Gdmez se referă la efectul imprevizibil acestui proces si anume la pierderea capacităţii culturii noastre de a se exprima pe sine, unitar, în totalitate, prin toate atributele: ştiinţifice, umaniste şi mistice.

  • Issue Year: 2011
  • Issue No: 3
  • Page Range: 270-287
  • Page Count: 18
  • Language: Romanian