Manuscrisul greco-român 107 de la Biblioteca Ecumenică „Dumitru Stăniloae” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași, mostră a practicii muzicale de strană bilingve din Moldova de la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Manuscrisul greco-român 107 de la Biblioteca Ecumenică „Dumitru Stăniloae” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași, mostră a practicii muzicale de strană bilingve din Moldova de la sfârșitul secolului al XVIII-lea

Summary/Abstract: Lucrarea de față se încadrează într-un proiect mai amplu, de catalogare a fondului de manuscrise muzicale de la Biblioteca Ecumenică „Dumitru Stăniloae” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași și se va axa pe evidențierea repertoriului și semiografiei muzicale a Ms. 107, greco-român, care poate fi clasificat, din punctul de vedere al colecției muzicale, ca un antologhion de mici proporții. Ceea ce îl diferențiază de restul codexurilor din fondul de manuscrise de la BMMB este notația muzicală mediobizantină exegetică, de tranziție, caracterizată printr-un număr redus de semne hironomice. Ms. 107 nu este datat, iar copistul acestuia, de origine română, este anonim. Repertoriul Ms. 107 se axează preponderent pe cântări de la slujba Sfintei Liturghii, precum heruvice duminicale, chinonice duminicale și praznicale. Sunt notate și câteva cântări reprezentative de la slujba Utreniei, dintre care menționăm binecuvântări și polielee. De la slujba Vecerniei sunt inserate doar două cântări, ambele cu text în limba română, anume Lumină lină în glasul al II-lea și renumitele Anixandare moldovenești de Iosif Monahul, în plagalul glasului al IV-lea. Ca autori sunt consemnate nume de compozitori greci clasici dinainte de Reforma hrisantică (1814): Petru Lampadarie, Petru Vizantie, Nichifor Kantuniari, dar și nume mai puțin cunoscute precum Anastasie, Vasiliu Ștefan Bizantinul. Foarte interesantă în acest manuscris este evidențierea practicii liturgice bilingve, greco-române. O dovedesc două cântări prezente mai întâi în limba greacă și apoi în limba română: Binecuvântările în plagalul glasului I tetrafonic (filele 2v respectiv 5v) și polieleul Robii Domnului, plagalul glasului I (filele 9v respectiv 25), ambele fiind creații ale lui Petru Lampadarie. Un alt lucru deosebit este faptul că deși autorul manuscrisului este un român, conținutul manuscrisului este majoritar grecesc, fiind redactat în Moldova, cel mai probabil în ultimele decenii ale domniei fanariote, a supremației culturii grecești în Țările Române, aproximativ în perioada 1790-1810 (Bucescu, 2009, vol. II, p. 112)

• Details
• Contents