TEOLOGIA ŞI FILOSOFIA ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL BIZANTIN. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA METODA TEOLOGIEI ORTODOXE
THEOLOGY AND PHILOSOPHY IN THE BYZANTINE EDUCATIONAL SYSTEM. CONSIDERATIONS ON THE METHOD OF ORTHODOX THEOLOGY

Summary/Abstract: În contrast cu scolastica apuseană, Biserica bizantină a refuzat orice nouă sinteză dintre elenism şi creştinism, rămânând fidelă primei sinteze din perioada patristică. Chiar dacă nu a urmărit suprimarea totală a elenismului, nu se poate nega existenţa unei tensiuni aproape permanente între teologii conservatori şi filosofii umanişti. Spre deosebire de Apus, educaţia teologică în Bizanţ a avut un caracter mai puţin specializat, era mai spontană, mai difuză, mai apropiată de viaţă, mai pronunţat personală şi liturgică. Teologia bizantină nu a fost niciodată o teologie de şcoală, adică nu s-a făcut în şcoli şi universităţi. Mănăstirile, iar nu cercurile bizantine umaniste, nici cele clericale conservatoare, au fost spaţiul acelei creativităţi teologice care a produs marea teologie bizantină. Filosofia a avut un sens teologic, ascetic şi duhovnicesc, dar şi unul cultural, gnoseologic şi speculativ. „Adevărata filozofie” a fost considerată viaţa trăită raţional şi nepătimaş, şi iubirea de Dumnezeu care e însăşi Înţelepciunea. În civilizaţia contemporană, în care ştiinţa are un rol atât de important, este de neconceput revenirea la sistemul educaţional bizantin, iar eludarea caracterului ştiinţific al teologiei ori polarizarea dintre teologia ca ştiinţă şi teologia ca experienţă duhovnicească, rugăciune şi contemplaţie reprezintă opţiuni neinspirate, reiterând din perspectivă opusă însăşi greşeala scolasticii în tendinţa ei de separare de spiritualitate.

• Details
• Contents