Contestație decizie de invaliditate privind recalculare pensie de invaliditate. Lipsă dovadă calitate asistent personal al reclamantei. Lipsă calitate procesuală activă. Inadmisibilitatea formulării apelului de către persoana bolnavă
Appeal against disability decision regarding recalculation of disability pension. Lack of proof of the claimant's personal assistant status. Lack of active procedural capacity. Inadmissibility of the appeal by the sick person

Summary/Abstract: Acțiunea cu care a fost sesizată instanța a fost formulată de reclamantă în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii ... Din conținutul acțiunii rezultă că ... a formulat acțiunea în nume propriu. Aceasta a menționat că este mama bolnavului ... și asistent personal al acestuia, încadrat în grad de handicap permanent. În conținutul acțiunii se contestă două decizii privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale și alte drepturi prevăzute de legi speciale. Acțiunea a fost formulată de un specialist în domeniul dreptului, respectiv de un avocat, motiv pentru care nu se poate considera că din cauza lipsei de cunoștințe juridice reclamanta nu a înțeles cum se formulează o acțiune. De asemenea, răspunsul la întâmpinare/completarea acțiunii este formulat de reclamantă, ca mamă a bolnavului încadrat cu gradul I de invaliditate și însoțitor al bolnavului. Prin încheierea din 12.12.2023 s-a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei având în vedere că cererile sunt formulate în nume propriu. Instanța a întrebat dacă cererile sunt formulate în considerarea calității de reprezentant legal sau convențional al bolnavului. Avocatul, reprezentantul convențional al reclamantei, a solicitat respingerea excepției invocate, având în vedere că reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată în calitate de mamă și de însoțitor. Prin urmare, instanța a pus în discuția părților excepția de fond ce privește o neregularitate a acțiunii. Considerentele hotărârii primei instanțe explică în detaliu consecințele calității de reclamant, subiect activ al raportului juridic litigios dedus judecății, precum și calitățile de asistent personal al unei persoane bolnave sau de însoțitor al unei persoane ce suferă de o boală psihică și care este încadrată în grad de invaliditate. Aceste două calități, aceea de asistent personal și aceea de însoțitor, nu oferă calitatea de reprezentant legal sau convențional al persoanei bolnave ce suferă de o boală psihică. Dacă reclamanta ar fi intenționat să introducă acțiunea în numele persoanei bolnave, deci în calitate de reprezentant al acestei persoane, ar fi indicat această persoană ca reclamant, mai ales în condițiile în care cererea de chemare în judecată a fost formulată de avocat. Este avut în vedere răspunsul reclamantei care a înțeles să menționeze prin avocat că formulează acțiunea în calitate de însoțitor și de mamă a bolnavului. Considerentele expuse în hotărâre sunt corecte, sunt explicate în raport cu dispozițiile legale aplicabile în speță, respectiv art.36 Cod procedură civilă, art. 80 Cod procedură civilă și art.194 Cod procedură civilă. Persoana invalidă nu a avut nicio calitate la instanța de fond, iar acesta a declarat apel, prin urmare apelul declarat de acesta este inadmisibil. Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil și încălcarea principiului contradictorialității, drepturi garantate de art.6 Cod procedură civilă și art.6 din CEDO, se reține că reclamanta a beneficiat de asistență juridică prin reprezentant convențional, iar instanța nu poate asigura servicii juridice în considerarea situației de fapt specială din prezenta cauză, decât în limita prevăzută de lege pentru exercitarea rolului activ. Instanța nu poate schimba reclamantul din cererea de chemare în judecată, chiar dacă reclamanta nu a formulat pretenții proprii. Chiar dacă actele de procedură au fost îndeplinite pe numele lui ..., cadrul procesual este delimitat prin cererea de chemare în judecată.

• Details
• Contents