Proză - Leo
Leo - Prose

Summary/Abstract: “Leo s-a trezit ca de obicei la fără un sfert şapte. Era marţi. Consoarta respira liniştită, întoarsă spre lumina care pătrundea primăvăratic prin geamul dormitorului. Leo i-a sărutat lobul urechii şi a vrut să coboare din patul conjugal. Nu s-a putut însă. Poala pijamalei lui era sub coapsele Maiei. Lăsînd capul pe pernă, a închis resemnat ochii. L-a trezit telefonul mobil. Leo a răspuns maşinal: CENTRUL ANTITRAFIC FIINŢE UMANE BĂLŢI, BUNĂ ZIUA! - Bună dimineaţa! l-a salutat Dan Nedelciu, şeful Centrului Republican. - Sînt într-o şedinţă la Primărie, domnule Nedelciu. - La ora asta? Ceasul de pe peretele dormitorului arăta şapte şi jumătate. - Păi... am convenit cu domnul Primar să începem şedinţa mai devreme. - Fine, fi ne. Vă doresc succese şi nu uitaţi, după şedinţă, să-mi trimite-ţi raportul trimestrial, care, de altfel, încă de ieri trebuia să fi e la mine. - Desigur, domnule şef. Am lucrat aseară pînă tîrziu şi nu m-am încumetat să vă deranjez.”

• Details
• Contents