Betrachtungen zum fortschrittlichen Denken der Siebenbürger Sachsen im 19. Jahrhundert
Considerations Regarding the Progressive Thinking of the Transylvanian Saxons of the 19th Century

Summary/Abstract: DEZVOLTAREA GÂNDIRII PROGRESISTE A SAŞILOR DIN TRANSILVANIA ÎN SEC. AL XIX - LEA (Rezumat) În preocupările saşilor din Transilvania, în secolul al XIX-lea, problemele de filozofie ocupă un loc restrâns. Operele filozofice sunt puţin cercetate. Pentru a reconsidera operele gânditorilor saşi din secolul al XIX-lea în spiritul materialismului istoric autorul articolului schiţează mai întâi starea economică, socială şi politică din acest timp, trecând apoi la prezentarea ideilor social-politice, ale gânditorilor săi, a concepţiei lor despre natură şi a poziţiei lor faţă de cognoscibilitatea lumii. Ideile social-politice ale gânditorilor saşi progresişti din acest secol sunt influenţate de iluminisniul şi de socialismul utopic. însuşi Friedrich Krasser este un socialist utopic, care n-a găsit calea spre socialismul ştiinţific. Ştefan Ludwig Roth se situează la graniţa a două epoci: multe dintre ideile lui anticipează posibilitatea de dezvoltare a epocii sale, în timp ce o anumită nostalgie după instituţiile feudale perimate (breslele, zeciuiala) mai trădează încă legături evidente de clasă. În disertaţia sa de doctorat despre esenţa statului, preconizează desparţirea forţei executive de cea legislativă. Pentru eliberarea exploataţiilor şi desfiinţarea exploatării omului de către om, Friedrich Krasser luptă în articolele şi poeziile sale, care, după cum a relevat publicistul socialist Paul Engelmann, ,,au împrospătat vreme de decenii inimile a sutelor de mii de proletari şi le-au umplut cu încredere în luptă”. Naturaliştii săi şi-au exprimat fără echivoc punctul de vedere împotriva provenienţei spirituale a naturii şi au respins ori ce fel de teorie asupra transcendentalităţii. Concepţia lor despre natură a lărgit orizontul şi a determinat o orientare nouă a filozofilor locali în problema cognoscibialităţii lumii. Concepţia monistă a naturalistului Julius Romer este încă de un materialism vulgar. Ca elev al lui Haeckel, el propaga învăţătura lui Darwin şi a lui Haeckel. între aderenţii şi adversarii lui Haeckel începe o luptă aprigă de idei. De problemele biologice şi filozofice s-a ocupat şi Carl Friedrich Jickeli, care a fundamental principiul „patogenezei", demonstrând că vietatea n-a fost creeată de vreo forţă supranaturală.

• Details
• Contents