A review on the current sampling requirements for the archaeomagnetic dating method – a guide for the archaeologist
A review on the current sampling requirements for the archaeomagnetic dating method – a guide for the archaeologist

Summary/Abstract: Metoda arheomagnetică de datare nu a cunoscut în România o evoluţie normală aşa cum s-a întâmplat în mai toate ţările dezvoltate din Europa, cu toate că au existat ceva preocupări în acest sens în anii 60-70. Rezultatul evident astăzi este că pentru întreg teritoriul României nu există date coerente asupra evoluţiei principalelor caracteristici ale câmpului geomagnetic terestru, în contrast destul de evident cu ţările învecinate. Înfiinţarea la Alba Iulia a unui modern laborator de datare precum şi realizarea unor legături cu specialiştii străini prin programe comune de cercetare şi pregătire sunt două obiective realizate, al treilea şi cel mai important fiind culegerea de date. România beneficiază de un important patrimoniu cultural care, în contextul dezvoltării economice accelerate de astăzi, este intens investigat prin intermediul a numeroase săpături preventive, de salvare şi nu în ultimul rând sistematice. Această situaţie nu poate decât să ajute demersurile noastre de culegere de date însă doar dacă arheologii sunt corect şi bine informaţi cu privire la existenţa acestui proiect şi asupra cerinţelor concrete ale acestei metode de datare în privinţa structurilor arse din care pot fi prelevate probe. Subiectul acestui articol este de a defini concret, fără a intra în detalii de metodă şi tehnici, tocmai acele caracteristici minim necesare pentru a se realiza o prelevare de date cu succes. Se face şi pe această cale apel la toţi arheologii care descoperă astfel de structuri în a contacta personalul laboratorului din Alba Iulia în vederea prelevării de probe ori de câte ori este cazul. În condiţii ideale, această analiză, în prezent gratuită ca urmare a finanţării din alte surse (un proiect CNCSIS pe trei ani), se poate finaliza, în folosul arheologului, chiar şi cu o datare a respectivei structuri, utilizând curbele de calibrare deja realizate ale Ungariei şi Bulgariei. Este esenţial însă să se colecteze cât mai multe astfel de date pentru a se realiza o curbă de calibrare proprie, adecvată teritoriului României, oferind astfel şansa unor datări mult mai precise în viitor.

• Details
• Contents