DOUĂ PAFTALE DE EPOCĂ TÂRZIE LATÈNE DE LA CRAIVA – “PIATRA CRAIVII” RECENT RECUPERATE
TWO BELT BUCKLES OF LATE LATÈNE PERIOD FROM CRAIVA – “PIATRA CRAIVII” – RECENTLY RECOVERED

Summary/Abstract: Printre obiectele sustrase recent din situl arheologic de la Craiva – “Piatra Craivii” se numără şi două paftale de centură (Fig. 2-5). Astfel, acestea au fost sustrase, alături de alte obiecte (pumnale, vârfuri de lance, zăbale, vârfuri de săgeţi, un umbo de scut, o sabie de tip falx, catarame etc.) din arealul aşezării şi cetăţii dacice de la Craiva – “Piatra Craivii”, monument istoric de importanţă naţională, mai exact din zona de nord-est a sitului, nu departe de unităţile de cercetare arheologică de dată recentă, din punctele “Terasa a V-a” şi “Şura”, conform celor care au cercetat acest sit38. Din informaţiile obţinute şi din analiza pieselor recuperate putem presupune că zona descrisă mai sus face parte dintr-un spaţiu funerar aferent locuirii de epocă La Tène târzie (Fig. 1). Recent, M. Guštin a reluat analiza acestui tip de artefact, în care propune o împărţire suplimentară pe centre locale sau regionale de producţie, în care diferenţele sunt date de formă şi decor. În rândul paftalelor de tip celto-ilir/iliro-scordisc, cercetătorul sloven a sesizat mai multe grupe, între ele şi una denumită „Craiva”. O altă grupă sesizată de Guštin este denumită “Laminci B”. Prin caracteristicile sale, considerăm că ambele piese, ilustrate cu acest prilej, ar putea fi incluse în această grupă, una dintre ele (Fig. 3-4), găsindu-şi, ca decor, o apropiată analogie cu exemplarul de la Ardeu. Unul din subiectele sensibile privind aceste obiecte de port este cel al purtătorilor săi. Cu un alt prilej, discutând paftalele descoperite în vechile cercetări de la Craiva, pe baza documentară existentă, consideram că în Dacia preromană ele sunt piese de port specifice bărbaţilor, mai ales elitelor războinice, opinie împărtăşită şi de alţi cercetători. Relativ recent, discutând acest tip de artefact, Ivan Drnić şi Mitja Guštin conchid, în studii separate, că, inclusiv pentru Dacia preromană, ele sunt specifice portului feminin, neexistând dovezi că ar fi fost purtate de bărbaţi. Chiar dacă unele descoperiri pot fi discutabile, cum este cazul unui complex recent descoperit la Rotbav, date sigure ne oferă, spre exemplu, o mai veche descoperire de la Orlea – Grindul lui Iancu Muşat unde, într-o zonă cu numeroase gropi cu schelete umane, a fost cercetat un complex similar care avea în partea superioară scheletul unui bărbat matur, de circa 45-50 de ani. Ca inventar, acesta avea în zona bazinului o pafta din fier placată cu o foaie de bronz decorată şi alte părţi componente ale centurii propriu-zise (placa de prindere, numeroase verigi mici, deschise, din sârmă de bronz) (Fig. 6). Pe baza informaţiilor ce le deţinem, piesele prezentate cu acest prilej, databile, în lipsa unui context cert, pe parcursul secolelor II-I a.Chr., provin foarte probabil din morminte de incineraţie ale unor războinici, putând fi asociate cu o serie de piese de harnaşament şi echipament militar dintr-o zonă ce pare să indice locaţia necropolei aferente acestui centru de putere din lumea dacică.

• Details
• Contents