Schițe pentru un eventual tratat de anormalitate comportamentală: birocratismul
Sketches for an eventual treaty behavioral abnormality: bureaucracy

Summary/Abstract: Birocratismul constituie expresia unei preocupări exagerate pentru latura formală a problemelor existente, în detrimentul interesului pentru aspectele de fond ale acestora. În finalul celei dintâi jumătăți a secolului XVIII – pe la 1745, mai exact –, monseigneur Jean Claude Marie Vincent de Gournay (1712-1759), negociantul care a pus bazele reformării economiei franceze, introduce termenul de birocrație. Înțelesul inițial al acestei construcții ideatice era acela de „reguli ale oficialilor de la birouˮ sau - în alți termeni – de „guvernare realizată prin funcționari permanențiˮ. Deși își face apariția relativ târziu, când se știa deja despre mașina de calcul (W. Schickard), barometru (E. Torricelli), ceasul cu pendul (Ch. Huygens), vehiculul cu aburi (F. Verbiest), pian (B. Cristofori), mașina de însămânțat (J. Tull), topirea fierului prin utilizarea cocsului (A. Darby), termometrul cu mercur (D. G. Fahrenheit) sau/și cronometrul marin (J. Harrison), termenul avut în vedere vine să desemneze, oricum, un fenomen puternic ancorat în cursul timpului, o stare de lucruri „la fel de veche ca și civilizațiaˮ. Or, după cum găsim în mai multe surse de specialitate, „guvernare realizată prin funcționari permanențiˮ este contemporană imperiilor din antichitate care au aplicat primele sisteme centralizate de organizare în scopul administrării pe scară largă a resurselor de extracție umană, materială sau financiară. Mai târziu, un asemenea mod de abordare a treburilor obștești se regăsește în cadrul statelor absolutiste europene și în cel al statelor naționale moderne.

• Details
• Contents