SUVERANITATE ŞI SECURITATE
SOVEREIGNITY AND SECURITY

Summary/Abstract: Conceptul de suveranitate pare foarte simplu. Ca şi cel de securitate. El ţine de autoritatea asupra procesului legislativ şi asupra teritoriului. Suveranitatea este un concept juridic. Dar nu numai atât. Ea are conotaţii şi determinări complexe. „Dreptul politic extern – scrie Hegel – derivă din raportul între state independente; ceea ce se găseşte în şi pentru sine în acest raport dobândeşte forma imperativă, deoarece realitatea sa în fapt se reazemă pe voinţe suverane distincte. (…). Statele nu sunt persoane private, ci totalităţi complet independente în sine, şi astfel, raportul lor se prezintă altfel decât un raport moral şi de drept privat. (…) Poporul, ca stat, este spiritul în raţionalitatea lui substanţială şi în realitatea lui nemijlocită, de aceea el este puterea absolută pe pământ; un stat se află, prin urmare, faţă de altul în independenţă suverană.” Se pune din ce în ce mai mult întrebarea: Această constatare a lui Hegel din perioada când noţiunea de suveranitate primea o definiţie foarte consistentă şi un suport juridic temeinic, batat pe dreptul natural, mai este oare de actualitate? Cu alte cuvinte, principiile de filosofie a dreptului formulate cândva de Hegel mai sunt sau nu mai sunt de actualitate?Actualul sistem internaţional al statelor nu acceptă o autoritate suprastatală. Cel puţin, aşa se pare. Statul suveran este propriul lui stăpân. Deasupra lui nu mai există nimic. Sistemul statelor lumii nu este superior statului de drept, ci un modus vivendi al statelor. Dar, pentru a exista, ele au instituit principii pe care sunt obligate să le respecte. Unul dintre aceste principii este cel al suveranităţii. Dreptul internaţional contemporan nu numai că nu renunţă la acest principiu, ci chiar îl consolidează prin elaborarea unui set de normative care asigură statelor nu numai putere absolută, ci şi responsabilitate faţă de celelalte state suverane. Se pare că o astfel de afirmaţie, cândva indiscutabilă în ceea ce priveşte raporturile dintre state, devine inactuală şi, într-un fel, inoportună. Tot mai mulţi teoreticieni pun la îndoială afirmaţiile categorice şi susţin că noţiunile şi conceptele trebuie adaptate la realităţile relaţiilor internaţionale, lan noile lor determinări şi configurări.

• Details
• Contents