Ceata de juni din satul Sorsum (Hildesheim), Saxonia Inferioară
Die Junggesellen aus meinem Dorf Sorsum bei Hildesheim

Summary/Abstract: Ceata de juni din satul Sorsum de lângă Hildesheim, Saxonia Inferioară, prezintă caracteristicile şi evoluţiile tipice confreriilor de tineret răspândite între Hildesheim şi Peine. Din punct de vedere geografic, ceata din Sorsum este izolată de aria de răspândire din partea estică a zonei Hildesheim. Urmând un regulament strict şi fiind puternic implicaţi în viaţa socială a satului, ceata de feciori corespunde schemei de bază, mai ales în ceea ce priveşte iniţierea şi derularea obiceiurilor de carnaval, de Paşti şi Rusalii. La obiceiurile din cadrul carnavalului se deosebesc în detaliu, la o parte din elementele vechi (ca de exemplu cumpărarea, respectiv vânzarea nevestelor sau fetelor) şi câteva noi care se găsesc şi în carnavalul renan, precum primirea cheii localităţii ca simbol al jurisdicţiei în timpul carnavalului, prin însemnarea cu cruce de cenuşă (obiceiul religios catolic) şi salutul „Hellau” specific carnavalului din Köln. În decursul timpului se observă o strânsă legătură cu tradiţia ţintaşilor. În secolul al XIX-lea şi al XX-lea ceata de juni a fost punctul de pornire pentru fondarea, respectiv reînvierea asociaţiei locale de ţintaşi. Referitor la numărul membrilor, ceata de juni din Sorsum a suferit o accentuată fluctuaţie în funcţie de pierderile din război, reînfiinţarea din anii ’50, scăderea interesului din deceniul 7-8 iar, în momentul de faţă, înregistrează o creştere vădită. Înlesnirile recente ale regulamentului şi renunţarea la secretul iniţierii a condus la creşterea numărului de membri ai cetei. În timp ce unele cete s-au transformat în grupuri care includeau şi bărbaţi căsătoriţi, la Sorsum foştii membri s-au organizat într-o confrerie a „bătrânilor”, de sine stătătoare, cu un regulament similar şi în strânsă colaborare cu ceata tinerilor. Calităţile unora dintre conducători au fost confirmate prin realegerea acestora ani la rând. Prestigiul acestora s-a transferat, cu timpul, şi asupra confreriei pe care a condus-o. Element esenţial în păstrarea tradiţiei, cetele s-au adaptat evoluţiei comunităţii săteşti, evitând conflictele cu localnicii, într-atât încât au renunţat la anumite elemente tradiţionale precum scoaterea portiţelor, scrierea cu var pe trotuare (strigarea peste sat). Pe de altă parte, ceata de feciori şi-a asumat şi criticarea unor politici locale prin alcătuirea periodică a unor care alegorice. Deşi nu îi sunt recunoscute meritele în totalitate, rolul şi importanţa cetei de feciori din Sorsum nu trebuie subapreciat de vreme ce ea rămâne un fidel partener al primăriei în rezolvarea promptă a problemelor importante legate de bunul mers al comunităţii. Baza documentară a studiului este alcătuită din parcurgerea presei locale, observaţia directă, precum şi din interviuri realizate cu membrii celor două cete ale satului.

• Details
• Contents