IMPLICAREA FACTORULUI POLITIC ÎN RECEPTAREA  LUI SERGHEI PROKOFIEV ÎN ROMÂNIA Cover Image
  • Price 4.50 €

IMPLICAREA FACTORULUI POLITIC ÎN RECEPTAREA LUI SERGHEI PROKOFIEV ÎN ROMÂNIA
IMPLICAREA FACTORULUI POLITIC ÎN RECEPTAREA LUI SERGHEI PROKOFIEV ÎN ROMÂNIA

Author(s): Popa Florinela
Subject(s): Fine Arts / Performing Arts, Essay|Book Review |Scientific Life
Published by: Editura Eurostampa
Keywords: Serghei Prokofiev; receptare ideologizată; regimuri totalitare în România; norme stalinistjdanoviste; realism socialist;

Summary/Abstract: Comunicarea urmărește modul sinuos în care a fost receptată muzica lui Prokofiev în România pe parcursul secolului XX, sub influența regimurilor politice care s-au succedat și care s-au poziționat diferit față de Moscova. Se disting mai multe faze ale acestei receptări, primele trei făcând, în principal, obiectul lucrării: 1) Perioada interbelică, în care România, orientată spre Occident, a avut relații diplomatice reci cu Moscova În două recitaluri susținute la București (în martie 1931), Prokofiev a fost perceput deopotrivă ca un compozitor „european” și „rus”. Totodată, presa muzicală românească a manifestat un viu interes față de „muzica bolșevică”, practic necunoscută la noi. 2) Sovietizarea României după Al Doilea Război Mondial (1945 - cca. 1960) Câteva articole despre Prokofiev, scrise după moartea compozitorului (1953), au denigrat, din rațiuni ideologice, creația sa „occidentală” (dintre anii 1918-1932), considerată viciată de „curentele formaliste” ale Vestului. 3) Relativa relaxare politică de la finele anilor ’60 și distanțarea față de Moscova după 1965 Scrisul despre Prokofiev a căpătat noi valențe, mai ales prin popularizarea lucrărilor sale „occidentale” și ignorarea ideologiei comuniste. 4) Naționalismul agresiv instituit de Ceaușescu după 1971 5) Perioada de după 1990, anti-comunistă (cel puțin la nivel declarativ) După izolarea culturală a anilor ’70, ’80, în care muzicologii români s-au ocupat preponderent de muzica românească, interesul față de Prokofiev a revenit, ce-i drept, moderat, în 1991, anul centenar al nașterii compozitorului. Fără a implica analize muzicale detaliate sau comentarii muzicologice de profunzime, textele românești despre Prokofiev comentate în această lucrare sunt semnate de critici muzicali (de la Miron Grindea la Alfred Hoffman), compozitori (Zeno Vancea, Sergiu Sarchizov) sau istoriografi (Ovidiu Varga, Octavian Lazăr Cosma).

  • Issue Year: 1/2018
  • Issue No: 4
  • Page Range: 22 - 31
  • Page Count: 10
  • Language: Romanian
Toggle Accessibility Mode