CRAFTSMANSHIP AND COMMUNITY IN THE EASTERN CARPATHIAN BASIN DURING THE LATE IRON AGE (4TH – 3RD CENTURIES BC)
MEŞTEŞUGURI ŞI COMUNITATE ÎN ESTUL BAZINULUI CARPATIC ÎN CEA DE A DOUA VÂRSTĂ A FIERULUI (SEC. 4-3 A. CHR.)

MEŞTEŞUGURI ŞI COMUNITATE ÎN ESTUL BAZINULUI CARPATIC ÎN CEA DE A DOUA VÂRSTĂ A FIERULUI (SEC. 4-3 A. CHR.)

Summary/Abstract: Scopul acestui articol este de a identifica statutul social şi economic al diferitelor categorii de artizani în cadrul comunităţilor rurale din estul Bazinului Carpatic pe parcursul sec. IV-III a.Chr., precum şi relaţiile stabilite între meşteri şi categoriile de consumatori. Comunităţile rurale din zona în discuţie au cunoscut un anumit grad de ierarhizare socială şi o competiţie economică şi socială. Aceasta din urmă a implicat comunităţi întregi, în care fiecare familie sau clan a avut tendinţa de a-şi exprima propria putere economică, socială şi politică utilizând un limbaj simbolic recunoscut de către toate părţile implicate, care presupuneau etalarea unor desirable goods şi a altor elemente de prestigiu.Ca urmare, elitele au simţit nevoia de a controla producţia de astfel de bunuri de prestigiu şi de a avea acces la artizani specializaţi, capabili să le ofere. Unii dintre aceşti meşteri erau locali, în timp ce alţii erau străini, din afara comunităţilor. Mobilitatea elitelor a determinat de asemenea mobilitatea unor artizani de prestigiu. Descoperirile din aşezări ilustrează existenţa unei alte categorii de meşteri specializaţi care aprovizionau regulat comunităţile rurale cu obiecte de larg consum. În sfârşit, secolul al III-lea a.Chr. a fost martorul apariţiei unui fenomen nou: concentrarea activităţilor meşteşugăreşti în mari centre specializate, aşa cum o demonstrează aşezarea de la Sajópetri din nord-estul Ungariei. Aceste fenomene anunţă transformările de esenţă în organizarea economică şi socială, care se vor produce în secolul următor şi care vor lua forma comunităţilor oppidane.

• Details
• Contents