Dimensiunea muzical-artistică a meterhanelei
The Musical-Artistic Dimension of the Mehterhane
Author(s): Eduard RusuSubject(s): Music
Published by: Editura ARTES
Keywords: meterhenea; muzică; putere politică; domn; Imperiul Otoman;
Summary/Abstract: Meterhaneaua reprezintă formația muzicală cea mai importantă întâlnită la curțile domnești ale Moldovei și Țării Românești, deoarece ea este cea care face legătura – din punct de vedere artistic și politic – între aceste țări și Imperiul Otoman. Contextul în care această formație muzicală ajunge în posesia domnilor români este pus în legătură cu situația geopolitică a Țărilor Române raportată la Imperiul Otoman. Datorită influenței tot mai mari a otomanilor asupra Țărilor Române, acestea ajung să fie considerate din perspectivă otomană parte integrantă a imperiului. Ca urmare a acestui fapt, domnii români primeau domnia de la sultan, în schimbul unei sume de bani, iar aceștia îi învesteau potrivit practicii otomane, prin conferirea unei insigne, ca reprezentare a puterii politice a sultanului, printre ale cărei elemente se afla și meterhaneaua. Această formație este cea care îl însoțea pe domn în toate manifestările publice oficiale, dar și în cele particulare, asigurându-i fastul necesar, iar domnul era privit din acest punct de vedere ca un bey în ierarhia politică a Porții. Din punct de vedere artistic, în Moldova și Țara Românească, meterhaneaua avea datoria de a cânta zilnic la lăsatul serii (chindie) și de a face parada, numită „nöbet”. Muzica meterhanelei era instrumentală și vocal-instrumentală, iar repertoriul principal era format din marșuri militare și rugăciuni (gülbank), cântate în contextul războiului, iar pe timp de pace, interpreta peșrevuri, bestele și semaiuri după structura concertelor „fasıl”, specifice muzicii otomane în general. Datorită efectului psihologic exercitat asupra dușmanilor pe câmpul de luptă și a celui moralizator asupra soldaților otomani, meterhaneaua a fost adoptată și de unele armate europene, fără a obține însă efectul scontat, din cauza nepotrivirii cu mediul străin în care activa. De asemenea, prin contactul cu Occidentul, ea ajunge să fie foarte cunoscută, iar influențe ale muzicii ei să fie preluate în creațiile lor, de compozitori celebri precum Mozart.
Journal: Artes. Revistă de muzicologie
- Issue Year: 1/2020
- Issue No: 22
- Page Range: 351-376
- Page Count: 26
- Language: Romanian