Competitivitatea economiei României
Romania's economic competitiveness

Summary/Abstract: Creșterea economică semnificativă anuală, din 2012 până în prezent, este însoțită de paradoxul căderii României în majoritatea clasamentelor globale din rapoartele lumii dedicate competitivității. De competitivitatea unei națiuni depinde în mod direct calitatea vieții cetățenilor săi. Pierderea pozițiilor în clasamentele globale ne arată că în pofida avansului cantitativ al PIB, ale eforturilor de recuperare a decalajelor de dezvoltare, alte națiuni reușesc să avanseze mai rapid decât noi în îmbunătățirea calității mediului investițional, administrativ, de sănătate, de educație, a traiului de zi cu zi. Acest raport comun INACO-REI cheamă decidenții publici și privați la ancorarea calitativă a următoarelor fapte în reperele competitivității. Deficitul comerțului exterior a depășit 6,7 miliarde euro în anul 2018, o deteriorare cu peste două treimi față de anul anterior, iar dezechilibrele continuă să se adâncească în anul 2019. Deficitul comerțului cu bunuri și servicii contribuie cu 71% la deficitul contului curent anul trecut. Mărfurile generale contribuie negativ cu peste 14,8 miliarde euro la acest deficit, iar excedentul serviciilor de peste 8,1 miliarde euro echilibrează parțial balanța1. O capacitate instituțională slabă conduce la performanțe cel mult modeste în gestionarea proiectelor de dezvoltare, așa cum o indică, de exemplu, rata absorbției efective a fondurilor europene de sub 12% în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă și sub13% la Dezvoltare Regională, puțin peste 13% în cadrul Programului Operațional Capital Uman și peste 15% în cadrul Programului Operațional Competitivitate, în al șaselea an de execuție bugetară multianuală în cadrul Uniunii Europene (UE)2. Perspectivele capitalului intelectual și ale cunoașterii nu apar deloc favorabile în România în tabloul european de bord al inovării, care ne arată că suntem cei mai modești inovatori europeni și cu cea mai mare viteză de degradare a capacității inovative în ultimii 5 ani din UE. Conform European Innovation Scoreboard 2018, România are o capacitate de inovare de doar 31,1% din media UE. La polul opus, Suedia are o capacitate de inovare de 140,8% din media UE.3 În timp ce la nivel european bugetul mediu alocat activităților de cercetare și dezvoltare este de 2% din PIB, în România acesta se situează la 0,5% din PIB, dintre care 0,16% sunt cheltuieli guvernamentale, 0,05% cheltuielile sectorului de educație terțiară și 0,29% finanțare privată4. Economia României pare a fi prinsă în capcana țărilor cu venituri medii, adică acele țări care au epuizat în mare parte potențialul de creștere economică extensivă, dar nu au dezvoltat însă capacitatea de valorificare și capitalizare a potențialului de investiții, inovare și diferențiere competitivă pentru a ajunge în rândul statelor dezvoltate. Cum am ajuns aici și Ce este de făcut?

• Details
• Contents