​Ambiguitatea certitudinii
The ambiguity of certitude

Author(s): Tudor Cosmin Ciocan
Contributor(s): Tudor Cosmin Ciocan (Illustrator)
Subject(s): Philosophy, Semiology, Theology and Religion, Philosophy of Religion, Cultural Essay
Published by: EDIS- Publishing Institution of the University of Zilina
Keywords: theology;philosophy;philosophy and metaphilosophy;religious values;dogmatic aeon;epistemological discourse;
Summary/Abstract: Zadarnic căutăm să sporim vârsta reală a misterului poetic, care în ciudaunor îndepărtaţi strămoşi pierduţi între lumea antichităţii eline şi formula luimodernă, abia se împlineşte în Lucian Blaga, în “corola de minuni a lumii”. Înconsecinţă zadarnic încercăm să legitimăm geneza termenului de kritokos în sensulde judecător al tainei paradoxului şi ambiguităţii încă de la mijlocul secolului al IVleaî. Hr., din verbul platonic krinein, cu sensul de a vedea cu claritate şi a distinge.“Din moment ce ai văzut o dată adevărata esenţă a tainei, cum îţi vor mai părea pelângă ea şi aurul şi îmbrăcămintea, şi tinerii frumoşi şi copilandrii!” 1. Zadarnic estemisterul pentru care filosoful îşi cheltuieşte întreaga viaţă, dacă nu toţi oameniitrebuie cu necesitate să-l dorească, dacă partea divină din firea lor nu poate fi pedeplin trezită. “Când ajunge la bine, nimeni nu se mulţumeşte să-i posede doaraparenţa, ci toţi oamenii îi caută realitatea” 2. Căutarea intelectuală a binelui,filosofia, reprezintă modalitatea specific umană a universalei năzuinţe către existenţaesenţială şi incoruptibilă. Cum însă omul este conglomerat de trup şi suflet, tinzândşi către unul şi către celălalt, semnificaţia strădaniei sale, în ceea ce priveşte starea satainică de a fi în lume, este ambiguă. Din acest început îşi face ivirea calea filosofică.Fiindcă filosoful, care-şi simte într-adevăr chemarea, face totul ca să revelezeobiectul dorinţelor sale, după ce-l zăreşte răsărindu-i în faţă 3. Filosofia reprezintăsmulgerea sufletului din lăcaşul lui corporal şi ca atare poate fi descrisă ca onemurire în viaţă. Pe de altă parte ea este înflorirea vieţii însăşi, o sublimare a aceleiputeri divine, lipsită de ambiguitate, care umple inima îndrăgostiţilor cu dorinţăfierbinte şi entuziasm, insuflă curaj invincibil oştirii sacre a tinerilor şi palpită îndiscursul poetului, mişcându-i pe ascultătorii lui până la lacrimi. Filosofia, aceastăultimă invenţie a spiritului omenesc, cea mai tânără dintre arte, este astfel revelatădrept cel mai bătrân şi cel mai nobil dintre zei 4. “Prin înţelepciune a întemeiatDomnul cerurile şi pământul – Domnul m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui,înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui. Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte deorice început, înainte de a fi pământul. Am fost născută când încă nu erau adâncuri,nici izvoare încărcate cu apă, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii. Când aîntocmit Domnul cerurile eu eram de faţă şi când a pus temeliile pământului eu erammeşterul Lui, la lucru lângă El, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucând perotocolul pământului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fii oamenilor”

• Details
• Contents