We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 2797 din 9 aprilie 2012
More...
Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, decizia nr. 4403 din 12 noiembrie 2013
More...
Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, decizia civilă nr. 471/R din 18 februarie 2013
More...
Curtea de Apel Suceava, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 645 din 19 mai 2009
More...
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 1295/2009
More...
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII‑a civilă şi pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 486 din 29 ianuarie 2010
More...
Tribunalul Mehedinţi, sentinţa civilă nr. 2229 din 21 martie 2013
More...
Tribunalul Mehedinţi, sentinţa civilă nr. 2229 din 21 martie 2013
More...
Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, decizia nr. 2092 din 25 noiembrie 2013
More...
Curtea de Apel Suceava, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 176 din 18 februarie 2010
More...
Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 771 din 28 aprilie 2011
More...
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, decizia nr. 548 din 2 martie 2012
More...
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 5973 din 27 iunie 2013
More...
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, decizia nr. 240 din 26 ianuarie 2012
More...
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, decizia nr. 920 din 10 februarie 2012
More...
Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 617 din 19 martie 2012
More...
Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, decizia civilă nr. 25/R din 8 ianuarie 2013
More...
Rezumat: Regulile impozitării veniturilor, a profiturilor, regulile de determinare a subiecţilor impozabili şi a dimensiunii venitului impozabil, mecanismele de impozitare cu TVA actuale nu mai sunt eficiente şi acoperă mai degrabă o parte tot mai limitată a tranzacţiilor economiei globale. Modelele de afaceri ale economiei digitale, care realizează venituri impozabile cu dinamica cea mai rapidă de creştere, nu pot fi urmărite şi fiscalizate corect şi la timp, acest fapt conducând atât la distorsiuni concurenţiale, cât şi la pauperizarea bugetelor naţionale. Rolul utilizatorului de servicii şi produse digitale nu a fost avut în vedere la arhitectura regulilor fiscal actuale, iar acesta este unul dintre elementele-cheie pentru urmărirea, identificarea, măsurarea şi fiscalizarea veniturilor din economia digitală, existând o fractură între locul unde valoarea este creată şi cel unde taxa este platită, dacă este plătită. Având în vedere că economia digitală devine tot mai mult economia în sine, este imposibil de îngrădit sau de izolat de societate pentru motive fiscale. Proiectul BEPS a identificat riscurile aferente economiei digitale şi acţiunile necesare pentru a limita şi combate aceste riscuri. Se au în vedere modificări ale prevederilor internaţionale pentru definiţia Sediului Permanent, pentru preţuri de transfer, pentru determinarea locului de impozitare cu TVA şi chiar a regulilor corporaţiilor cu control străin. Abstract: Current income tax rules, rules for identifying tax payers and size of taxable incomes, VAT taxation mechanisms for cross border tranzactions, are no longer efficient. They cover a lesser and lesser part of the global economy. Business models of digital economy which lead to taxable incomes with the greater dynamic escape from taxation, leading to competition issues and pauperizing states budgets. Digital services and products users’ role was not kept in mind when designing the last century tax rules, while such users are a key element when identifying, targeting, measuring and taxing digital incomes leading to a real fracture between the place where value is born and the one where tax applies, if any at all. Bearing in mind that digital economy becomes more and more the economy itself it is rather inefficient and impossible to ringfence it for merely tax reasons. The BEPS project identified the digital economy risks from where it surfaced action points to fight them. Governments and technical bodies will take international actions for amending definitions and treatments, including of Permanent Establishment, transfer pricing, VAT place of taxation and even CFC rules.
More...
Rezumat: Acţiunile cu vot plural reprezintă clase de acţiuni privilegiate construite în jurul dreptului de vot. Acestea dau dreptul la mai multe voturi per acţiune, în timp ce acţiunile cu vot fracţionat dau dreptul la o fracţiune de vot per acţiune. Deşi Legea nr. 31/1990 privind societăţile nu reglementează acest tip de acţiuni, deci nu le permite, odată cu reglementarea lor generică în Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, legiuitorul pieţei de capital a deschis calea stabilirii oricâtor clase de acţiuni cu drept de vot plural, lăsând totală libertate actului constitutiv de a stabili caracteristicile de clasă. Acest lucru vine în contradicţie nu numai cu principiile dreptului societar, ci şi cu tendinţele moderne ale legislaţiilor importante ale lumii, care limitează drastic utilizarea acestor acţiuni, în special la societăţile listate. Istoric, scopul lor era şi este de a conserva controlul în mâinile fondatorilor, după listarea societăţii. Cum România nu are societăţi cu fondatori istorici şi nici societăţi de tip închis emitente de acţiuni cu vot plural (cu o singură şi regretabilă excepţie, ca urmare a unei erori de apreciere a instanţei noastre supreme), economia de piaţă repornind de la zero în 1990, reglementarea acţiunilor cu vot plural în legislaţia valorilor mobiliare apare ca inutilă şi este, cel mai probabil, rodul transpunerii fără adaptare a celei de-a Treia Directivă Societară privind fuziunile. Actul normativ european tratează, într-adevăr, acţiunile cu vot plural, dar în contextul lipsirii lor de efectele specifice în cazul unei preluări ostile a societăţii listate (regula breakthrough). Abstract: Dual class shares are preferred class stock constructed around the voting right. Such stock allows multiple voting per share, while stock with limited voting rights allow only a fraction of a vote per share. Although Companies Law no. 31/1990 does not regulate this type of stock, starting with their generic regulation in Law. No. 24/2017 regarding the issuers of financial instruments and market operations, the capital markets legislator opened the door for as many dual class stock, given charters total freedom to set their rights. This conflicts not only with the corporate law principles, but also the modern trends of the world jurisdictions, that severely limits such stock, especially for the listed companies. Historically, their purpose was and still is to preserve voting control in the hands of the founders, after listing the company. While Romania does not have historical founders, nor closed (private) companies that issued dual class stock (with one exception, resulted from an assessment error of our supreme court), since the market economy restarted from zero in 1990, regulating dual class stock in the securities legislation appears as futile, and represents, most probably, the result of the transposition, without adaptation, of the Third Companies Directive regarding mergers. The European Act treats, indeed, dual class stock, but in the context of depriving it of the specific effects in case of a hostile takeover of the listed company (Breakthrough Rule).
More...
Actualitatea în tehnica legislativă. Cazul Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
More...