Editorial
Editorial

Summary/Abstract: Numărul 2 al Revistei Române de Terapia Tulburărilor de Limbaj și Comunicare-RRTTLC din anul 2021 cuprinde zece materiale valoroase pentru domeniul practicii logopedice, din țara noastră. Articolul care deschide volumul New Tools for Romanian SLPs to use with Language Learning Children/ Noi instrumente de lucru pentru logopezi prin care se abordează achiziția limbajului pune la îndemâna cititorilor, cu generozitate o scală de evaluare a abilităților comunicaționale, scală elaborate de Ellen Rhodes și tradusă în limba română de Carolina Bodea Hațegan și Dorina Talaș. Cel de-al doilea material din volum ne plasează în zona comunicării didactice, în contextul învățării online și stabilește aspecte practice și teoretice cu privire la provocarea pe care o astfel de predare/învățare o deschide cadrelor didactice și terapeuților. Următoarele șapte articole delimitează aspecte centrale ale muncii logopedului, punând la dispoziția cititorilor atât date cantitative și dovezi științifice, prin care se consolidează statutul de știință al domeniului logopedic, cât și abordări calitative și studii de caz, unde măiestria și priceperea specialiștilor se poate constitui în veritabile modele de urmat. Nu în ultimul rând se delimitează rolul părinților în demersal de recuperare, pornind de la cazul specific al copilului cu TSA, dar care poate fi extrapolate și spre alte situații și context patologice. Articolul cu care se închide acest număr, ne invită la reflecție, pentru că într-adevăr procesul terapeutic pentru copilul cu dizabilități și tulburări, trebuie contextualizat și angrenat în firescul vieții cotidiene, unde atitudinile și abilitățile sociale sunt cele care răzbat și trebuie modelate, nu numai în relație cu categoria de copii cu care se lucrează, ci în relație cu mediul școlar per ansamblu. Volumul curent aduce și o surpriză practică cititorilor, invitându-i să descarce Aplicația OctoPlay, un instrument care vizează terapia logopedică a tulburărilor de pronunție, gândită în contextul dizabilității. Prin urmare, acest instrument, care se dorește a fi extins, dezvoltat, este primul instrument care vizează terapia tulburărilor de limbaj în contextul în care tulburarea de limbaj este secundară unui tablou de dizabilitate. Bineînțeles că aplicația poate fi utilizată cu success și în contextul tulburărilor de limbaj specific, în contextul tulburărilor de limbaj cu dezvoltare tipică. Vă dorim lectură plăcută, șanse de a frunctifica elementele de noutate aduse în acest număr și deschidere spre preocupările logopedice actuale! Cluj-Napoca 24.10.2021

• Details
• Contents