OLD ROMANIAN ART IN VIRGIL VĂTĂŞIANU’S WORKS BETWEEN THE TWO WORLD WARS AND HIS CHOICE OF METHOD
OLD ROMANIAN ART IN VIRGIL VĂTĂŞIANU’S WORKS BETWEEN THE TWO WORLD WARS AND HIS CHOICE OF METHOD

Summary/Abstract: Arta veche românească în scrierile lui Virgil Vătăşianu între cele două războaie mondiale şi alegerea metodei sale. În perioada interbelică Virgil Vătăşianu şi-a concentrat munca de cercetare asupra artei româneşti, fără a se apleca, aşa cum a făcut-o mai târziu şi asupra artei celorlalte popoare care au locuit pe teritoriul ţării. Deşi a fost interesat şi de arta epocii moderne sau de cea contemporană lui, profesorul clujean a fost cu precădere preocupat de arta românească veche, şi, mai cu seamă, de domeniul arhitecturii religioase. De ce a fost Vătăşianu interesat de aceste subiecte şi de ce a fost preocupat exclusiv de arta românilor, în deceniile care au precedat instaurarea comunismului în România? În ce fel preocupările pentru arhitectura de zid din judeţul Hunedoara şi cercetarea arhitecturii de lemn din Moldova sunt legate între ele? Prezentul articol încearcă să răspundă acestor întrebări analizând textele ştiinţifice ale lui Virgil Vătăşianu scrise în perioada menţionată precum şi un număr de texte polemice. Folosind metoda lui Josef Stryzgowski, Vătăşianu şi-a propus să demonstreze legătura strânsă care a existat între toate provinciile româneşti, încă din cele mai vechi timpuri. Ca şi profesorul său vienez, istoricul de artă transilvănean era convins de precedenţa arhitecturii de lemn şi de faptul că aceasta a transmis formele sale esenţiale celei de piatră, ulterioare. De asemenea, a căutat să demonstreze faptul că arhitectura de lemn a românilor constituie o parte a arhitecturii zonei de nord a continentului european, profund diferită de cea de sorginte mediteraneană. Virgil Vătăşianu a căutat să demonstreze prin aceste studii vechimea, originalitatea şi unitatea artei româneşti. Aceste aspecte erau importante în perioada interbelică, întrucât autorul lor spera să poată dovedi prin intermediul istoriei artelor vechimea locuirii românilor pe teritoriul României, a unităţii de cultură precum şi a calităţilor artistice superioare. Asemenea multor istorici de artă formaţi la şcoala vieneză de istoria artei, care au activat apoi în importante instituţii ale statelor succesoare, Vătăşianu s-a simţit chemat să pună în slujba ţării sale ştiinţa şi munca sa. Metoda de lucru a lui Stryzgowski, venită la pachet cu o complexă construcţie teoretică a fost îmbrăţişată de profesorul clujean pentru că i-a oferit cele mai utile instrumente pentru demonstrarea ideilor sale şi, de asemenea, pentru că acest mod de lucru îi oferea certitudinea corectitudinii istorice şi ştiinţifice care confereau cercetărilor sale garanţia adevărului şi a imparţialităţii.

• Details
• Contents