Colaboraţionismul cu regimul comunist în dimensiunea lui represivă
The collaborationism with the repressive institutions of the communist regime

Summary/Abstract: Studiul aduce argumente pentru schimbarea actualului sistem al deconspirării și reconstruirea lui din perspectiva eticii și politicii memoriei. Printre propuneri se află cuprinderea agenților angajați în instituțiile ori componentele instituționale care acționau ca poliție politică comunistă, și nu doar ai Securității; separarea procedurilor de deconspirare în cazul informatorilor și respectiv, a agenţilor de securitate; inversarea sarcinii probei în ce priveşte cadrele; reliefarea a două teste distincte în definirea colaboraționismului: a drepturilor omului și a asistenței date instituțiilor represive; introducerea unei categorii paradoxal absentă astăzi din lege, a ”agenților de influență care au colaborat cu Securitatea”; separarea problematicii cunoașterii trecutului, care ține de materia deconspirării, de evaluarea responsabilităților, care ține de materia lustrației. Prin analiza cazului Nicolae Breban am pus în evidență importanța introducerii criteriilor de proporționalitate și rezonabilitate și s-au introdus următoarele întrebări-criterii de apreciere a colaborării: (a) a acţionat persoana verificată pe baza unor cerinţe ale Securităţii?; (b) a acţionat pentru interese ale regimului contrare celor ale unor persoane individuale ori ale societății?; (c) a avut contacte și a răspuns cerințelor Securității cu un anumit grad de sistematicitate, coerenţă etc. Luând ca punct de plecare sentința Curţii de Apel Bucureşti privindu-l pe Nicolae Breban și recursul scriitorului, studiul face aprecieri asupra documentării și probării actelor de colaborare.

• Details
• Contents