Rutele balcanice ale comerţului ţărilor române cu Veneţia in secolul al XVII-lea
Balkan Routes of Trade of the Romanian Principalities with Venice in the 17th Century

Summary/Abstract: „Primul deceniu al veacului XVII marcheazA reluarea legăturilor comerciale ale Veneţiei cu spaţiul românesc, dupa intreruperea acestora caU2:ată de rAzboiul dintre Liga Sfintă şi Imperiul Otoman. Produsele predilecte aduse din 'lările Române in oraşul Sf. Marcu erau ceara şi pieile, in vreme ce in Muntenia şi Moldova soseau de aici stofe de preţ, bijuterii sau articole de sticlme. Traseele comertului romAno-veneţian parcurgeau şi o parte din posesiunile balcanice ale înaltei Porţi, inregistrând de-a lungul secolului o redefInire detenninată de evoluţia raporturilor politice din sudul şi estul Europei. Inter1esaţi in mod direct în fluidizarea circulaţiei marfurilor intre oraşul din lagună şi capitala imperiului, otomanii aveau să contribuie substanţial şi la facilitarea legaturilor Serenissimei Republici cu zona nord-dunăreană”[…] L'article porte sur l'identification et la mise en évidencle des trajets balkaniques du commerce roumano-vénitien au XVIIe siècle, à partir des informations relevées les sources contemporaines, doc'WIlentaires et narratives, édites et inédites. Reposant sur ces sources-là, l'auteur y souligne le rôle privilégié qu'a joué le port de Split (Spalata), en tant que centre presque exclusif du commerce de la Serenissitne République avec les Balkans, l'espace roumain et: le marché constantinopolitain. Lc~s marcandises prédilectes que la Valachie et la Moldavie fournissaient à Venise étaient la cire et les peaux, tandis que la ville de Saint Marc envoyait au Nord du Danube des ètoffes de luxe, verrerie et bijoux. Entre 1645-1669, le conflit ottomano-vénitien pour la (~rète a eu une mauvaise influence sur le commerce rournano-vénitien des routes bancaniques, mais ne-l'a pas interrompu, car les marchands Ragusains, Grecs et Macédoniens, assujettis aux Turcs […]

• Details
• Contents