Omiletica palamită a ciclului liturgic al Întrupării
Liturgical cycle of the Incarnationin in St. Gregory Palamas homiletic

Summary/Abstract: O sinteză a acestei teologii palamite a Întrupării se regăseşte în finalul omiliei 53, mai întâi ca o concreştere a divinului cu umanul în Iisus Hristos, în cadrul mai larg al elogiului mariologic: „Ne-ai dat să-L vedem şi prin aceste simţuri pe Cel Născut într-o înfăţişare şi o formă ca a noastră, şi să ne atingem în materie de Cel Imaterial şi negrăit. L-ai hrănit cu hrană ca a noastră pe Hrănitorul îngerilor cu hrana cu adevărat cunoscută şi nestricăcioasă. I-ai făcut pe oameni să aibă aceiaşi viaţă cu îngerii, sau, mai bine, i-ai învrednicit de cinstiri încă şi mai mari, zămislind de la Duhul Sfânt şi născând în chip uimitor o formă divino-umnă (theandriken morphen) şi făcând în chip negrăit firea omenească cunoscută cu firea dumnezeiască şi aşa zicând codivină (homotheon)”. Iată că de la germenii săi liturgico-omiletici, logosul ia la Sfântul Grigorie Palama amploarea unei mistagogii a misterului Întrupării aprofundat neîncetat în viaţa duhovnicească. Lecţia sa omiletică pentru cei de astăzi este un îndemn de a depăşi logomahia spre o necontenită întrupare duhovnicească a cuvântului în viaţa cotidiană.

• Details
• Contents