Tendințe expresioniste în Sonata pentru acordeon op. 41 de Ib Nørholm
Expressionist trends in accordion Sonata op. 41 of Ib Nørholm

Summary/Abstract: Articolul de față prezintă analiza Sonatei pentru acordeon op.41 semnată de compozitorul danez Ib Nørholm. Fiind compusă în 1967 și dedicată renumitului acordeonist Mogens Ellegaard, supranumit „tatăl acordeonului clasic”, această lucrare reprezintă prima sonată pentru acordeon din repertoriul cameral din Danemarca. Morfologia și semantica muzicală determinate de sfera emoțională și cea imagistică, caracteristice expresionismului, cataloghează Sonata pentru acordeon op.41 de Ib Nørholm ca fiind un ciclu cu un evident caracter introvertit, cu un conținut filosofico-psihologic propriu genului în cauză. Preponderența formelor libere, a expunerii improvizatorice, ce conturează trăsături tipice fanteziei, dictează tratarea clasică a genului de sonată. Experimentând arhetipurile genurilor de sonată și fantezie, operând cu tehnica dodecafonică și scriitura liniară, Nørholm fortifică și dezvoltă conceptul individualizat al genului de sonată pentru acordeon elaborat și fundamentat cu câțiva ani înainte de compozitorul american Normand Lockwood în Sonata Fantasia (1964).

• Details
• Contents