Petcu cel Mare (fragment de roman)
Petcu the Great (Excerpt From Novel)

Author(s): Daniel Vighi
Subject(s): Studies of Literature, Novel, Romanian Literature
Published by: EDITURA POLIROM S.A.
Keywords: Romanian literature; Daniel Vighi; novel excerpt;
Summary/Abstract: Seara se adunau cu toții la malul râului, lângă casa lui Rheinholz Toni, tanti Liță, care acu’ e, atunci nu era paralizată. Trăia și Kalmann. Tanti Liță era grasă și vorbea tare și nu se putea opri decât cu greutate din râs atunci când se pornea din cauza poveștilor vecinului Kalmann de la porcărie. Ăsta vorbea gros și rar, spunea tot felul de trăznăi care o înveseleau peste poate ; cei din gașcă mai puțin se veseleau, nu îi atrăgeau chestiunile mucalite ale neamțului. în schimb ăia mari : Liță și Toni, Momongoți sau fata dumneaei, mecanicul de locomotivă, toți râdeau de Kalmann. Jucau cărți la stradă, și erau destul de slabi, mecanicul îndeosebi era foarte slab, numai tanti Liță era grasă. Mecanicul fuma întruna ca locomotivele pe care le manevra pe la triajul din Simeria și de la Arad. Bea răchie între ture. Kalmann era și el slab ca o paparudă, purta pe cap o pălărie pleoștită, din aceea cum tocmai se publicase pe coperta cu Moromeții : nea Ilie Moromete semăna în poza aceea cu paznicul de la porcăria ceapeului, cu vecinul lui Toni, avea și el barba nerasă, cu țepi aspri, se bărbierea duminica dimineața pe malul Mureșului în fața unui ciob de oglindă. Era un fel de ungur-neamț care fusese foarte sărac și de aceea Lau luat în serviciul permanent al ceapeului. Multă vreme a muncit el ca paznic pe malul Mureșului la grădina de zarzavat și, pe urmă, la motopompa care trăgea apă din umbra sălciilor direct în arșița rândurilor cu lubenițe și pepeni galbeni în care adesea gașca dădea iama, chit că striga și suduia Kalmann și câteodată venea seara pe la casele oamenilor ca să le ceară despăgubiri, până ce i-a spus unu’ mai rău de clanță: „lasă, mă, Kalmanne”, i-a zis, „că-s de pe pământu nost’, las’ să mânce și pruncii ăștia”.

• Details
• Contents