DIE ERSTE DAMPFMASCHINE IN SIEBENBÜRGEN (ZLATNA) UND IHRE TYPOLOGISCHEN VORLÄUFER
PRIMA MASINA CU ABURI DIN TRANSILVANIA (ZLATNA) SI PROTOTIPURILE EI

Summary/Abstract: Este meritul istoricului clujean Alexandru Neamtu (1918-1995) de a fi depistat in Arhiva Tezaurariatului Minier din Cluj un lot însemnat de documente care au ca subiect tratativele dintre Tezaurariatul Minier al Transilvaniei, Administratia Uzinei Metalurgice din Zlatna („Berg- und Hütten Herrschaftsadministration”) si Camera Aulica din Viena pentru achizitionarea unei masini cu aburi la o firma austriaca si punerea ei în functiune la topitoria de argint din Zlatna. Tratativele cu firma Punshon & Fletcher din Viena au început la sfârsitul anului 1836, iar la 15 octombrie 1838 a intrat în functiune prima masina cu aburi nu numai din Transilvania, ci de pe actualul teritoriu al României. Introducerea relativ târzie a masinii cu aburi în Transilvania pentru nevoile mineritului si ale metalurgiei, în comparatie cu alte provincii ereditare din cadrul Imperiului austriac are mai multe explicatii. Una ar fi perfectiunea la care a ajuns tehnica prelucrarii lemnului în „lumea motilor” din Muntii Apuseni, ca dovada ca s-au evidentiat deja în veacul al XVIII-lea o serie de inovatori pentru masini perfectionate de extractie si de prelucrarea minereului aurifer. Asadar, nu trebuie sa ne surprinda faptul ca „baiesii” din Muntii Metaliferi au beneficiat de randamentul pe care l-au dat steampurile – productie proprie – pâna la nationalizarea mineritului în anul 1948. O alta explicatie este introducerea întârziata a pompelor cu coloana de apa („Wassersäulenkünste”), care s-au folosit înca multa vreme paralel cu masinile cu aburi, fiind înlocuite în unele cazuri direct cu energia electrica.

• Details
• Contents