UN POSIBIL MORMÂNT DACIC ÎN VECINATATEA CETATII DE LA PIATRA CRAIVII
A POSSIBLE DACIAN BURIAL IN THE VECINITY OF THE PIATRA CRAIVII FORTRESS

Summary/Abstract: Obiectul lucrarii de fata îl constituie o mai veche descoperire produsa la Craiva, cu mai bine de 100 de ani în urma. Informatia este publicata în limba maghiara de catre Herepei Károly în anul 1901 si face referire la o aparitie accidentala produsa la poalele înaltimii numita Piatra Caprei (Piatra Craivii). Materialele aparute fortuit la Craiva vor intra repede în atentia specialistilor care au abordat sintetic descoperirile La Tène din Transilvania, fiind atribuite celtilor si interpretate ca fragmente a trei spade, trei vârfuri de lance si o scoaba-catarama. Dupa parerea noastra, fragmentele apartin mai degraba unei singure spade de tip celtic, îndoita ritual (fapt sugerat de vârful piesei puternic îndoit) si rupta, ulterior, în trei. Data fiind asocierea între vârfurile de lance si spada de tip celtic, nu este exclus ca piesele de la Craiva sa reprezinte, în realitate, resturile unui mormânt dacic, probabil de tip Padea-Panaghiurski-Kolonii, aflat în relatie cu fortificatia din imediata vecinatate. Sabia (Pl. 2/1) se înscrie în rândul celor de “tip celtic”, întâlnite mai cu seama în morminte datate în sec. II-I a. Chr. Din contexte cu caracter funerar, exemplare de acelasi tip se cunosc de la Popesti, Racatau, Corlate, Babeni-Oltet, Orodel, Gruia, Ostrovul Simian, Turnu-Severin, Gârla Mica, Dobrosloveni, Calarasi (jud. Dolj), Gogosita, la Zemplin, Mala Kopania ori Montana (Bulgaria). Din sud-vestul Transilvaniei provin doar cinci sabii de tip celtic aflate în contexte dacice. O sabie întreaga s-a gasit în cetatea de la Piatra Rosie, iar o alta, fragmentara, împreuna cu teaca decorata, în mormântul tumular de la Calan. Alte trei exemplare se cunosc din necropola tumulara de la Cugir: o sabie cu teaca ornamentata provine din T II, “mormântul princiar”, iar alte doua sabii din T III. Dupa cum se poate observa, toate spadele de tip celtic din sud-vestul Transilvaniei, cu exceptia celei de la Piatra Rosie au un context funerar. Dar si în acest ultim caz poate ar fi necesara rediscutarea întregului inventar descoperit în „cavitatea naturala” de la Piatra Rosie care, cel putin la o prima vedere, prezinta asocieri de piese specifice mormintelor de razboinici. Îndoirea rituala, de doua sau trei ori, a sabiilor de tip celtic se constata îndeosebi pentru mormintele luptatorilor celti, dar este întâlnita si pentru cele din Dacia secolelor II-I a. Chr. Aceeasi practica rituala a fost observata si în cazul exemplarului din mormântul 4 de la Popesti, Zvenigorod, Zemplin sau în cazul celui descoperit în mormântul 2 de la Mala Kopania, datat în sec. I p. Chr. Piesa cu atribuire incerta, considerata fie scoaba, fie chiar catarama, ar putea apartine, mai probabil, unui mâner de scut. Astfel de piese se cunosc si în lumea dacica, precum în descoperirile de la Muncaci.

• Details
• Contents