Serviciul sanitar al Armatei Române în perioada 1914-1945
The Romanian Army’s Health Service from 1914 to 1945

Summary/Abstract: A doua jumătate a secolului al XIX-lea aduce în prim plan rezolvarea problemelor sanitare din România, grijă care trece de altfel în seama autorităților legiuitoare, dar și medicale. Sunt elaborate primele legi sanitare, iar până la finalul secolului vor fi modificate de mai multe ori. Problema sanitară începe să fie abordată și în armată, fiind gândite legislații care să fie utile pe timp de pace, dar și pe timp de război. Izbucnirea Primului Război Mondial arată precaritatea sistemul sanitar militar din armata românească, acesta nefiind pregătit să facă față unei mari conflagrații mondiale. Perioada de neutralitate este una benefică, din acest punct de vedere fiind puse la punct lucrurile deficitare ale serviciului. Personalul începe să fie specializat, organizat și reorganizat, apt pentru munca de front în condiții neprielnice, începând de la zonele cele mai avansate și mai apropiate de linia frontului până la spitalele de interior. Pe parcursul Primului Război Mondial mai multe epidemii au lovit armata română, cea mai gravă fiind cea de tifos exantematic, fapt ce a dus la moartea a sute de mii de soldați, inclusiv a personalului militar care îi îngrijea pe aceștia. În perioada interbelică legislația sanitară suferă modificări, astfel că inclusiv regulamentele militare sanitare vor fi modificate conform noilor sancționări legislative. Al Doilea Război Mondial vă găsi Serviciul Sanitar al armatei mai bine pregătit, cu oameni instruiți, într-un număr mulțumitor, ce vor avea o activitate extraordinară, conform organizării ce i s-a dat.

• Details
• Contents