De la Armata Regală la Armata Poporului
From the Royal Army to the People's Army

Summary/Abstract: Frământările politice interne, dar mai ales acțiunea dusă de forțele sovietice de ocupație a dus la transformarea Armatei Române între 1945 și 1948. După 23 august 1944, ocupația militară a României s-a realizat în baza art. 3 şi 18 din Convenția de Armistițiu, iar până la 25 octombrie 1944, sovieticii au motivat prezența trupelor din rațiuni militare. În realitate, aceste trupe sovietice au fost cantonate în regiuni strategice, care le permiteau controlul asupra Statului român. Instaurarea guvernului dr. Petru Groza, la 6 martie 1945, a inaugurat un proces de modificare structurală şi funcțională a tuturor instituțiilor României, printre care și Armata. Acțiunea de „democratizare” a Armatei Române s-a înscris în două procese fundamentale: politizarea şi distrugerea corpului de cadre al Armatei. Destructurarea Armatei Române s-a desfășurat în trei etape. Prima etapă a fost de la 23 august 1944 până la 13 septembrie 1944, când a avut loc capturarea unităților de Marină și a celor de pe frontul din Moldova. Acestea au fost plasate sub controlul Armatei Sovietice. A doua etapă a fost trimiterea pe front, în condiții precare, a unui număr mare de efective românești din septembrie 1944 până în mai 1945. A treia etapă a fost demobilizarea și dizolvarea efectivelor militare după încetarea luptelor, după bunul plac al autorităților sovietice. Până la semnarea Armistițiului în 12 septembrie 1944, au avut loc foarte multe arestări, mai ales din cadrul celor mai bune și mai bine echipate trupe românești. În anul 1946, a continuat o reducere a cadrului organizatoric și a efectivelor Armatei Române. Destructurarea Armatei române a început cu arestarea generalilor care făcuseră parte din conducerea antonesciană sau care comandaseră mari unităţi în Campania din Est. Generalii și ofițerii au fost acuzați fie de „dezastrul ţării”, fie de crima de a fi luptat împotriva Uniunii Sovietice. Alte pretexte de epurare au fost reducerea efectivelor Armatei sau motivele politice: origine socială nesănătoasă, studii în străinătate, rude întemnițate sau fugite în Occident, critici la adresa U.R.S.S. sau a Armatei Roşii, conflicte cu consilierii sovietici sau ofițerii politici. Infiltrarea politicului în structura Armatei, sub toate aspectele vieţii cultural-educative, a dus la cenzurarea tuturor ideilor considerate „reacționare” şi la promovarea noii Armate, cea a poporului, subordonată ideologiei comuniste.

• Details
• Contents