We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
Poslednjih nekoliko godina, nakon nasilnog gušenja građanskih protesta zbog izbornih nepravilnosti (2011) i u obnovljenom predsedničkom mandatu Vladimira Putina (2012), Rusija je otvorenije nego do tada krenula u spoljnu ekspanziju. Nakon već ranije izvršene agresije na Gruziju (2008), sledio je oružani napad na suverenu Ukrajinu, potom i intervencija u Siriji. Slabo delotvorne zapadne sankcije zbog agresivnog rata protiv južnog suseda, čiju je nepovredivost granica i sama Rusija garantovala međunarodnim sporazumom iz Budimpešte (1994) i aneksija Krima (2014), kao dela međunarodno priznate teritorije Ukrajine, ojačale su hladnoratovske tendencije u svetu, a posebno u Evropi. Srbija se zbog svoje spoljnopolitičke dezorjentacije našla u središtu političkog disputa između nesigurnog zapadnog sveta i imperijalne autokratije Vladimira Putina. Ruska „meka moć” i pokušaji da destabilizuje Srbiju i odvrati je od nevoljno prihvaćene evropske agende ogledali su se i u činjenici da je Rusija uložila puno truda i materijalnih resursa u pokretanje desetina medija, portala, fondacija, udruženja građana i nevladinih organizacija sa ciljem jačanja antizapadnog raspoloženja u Srbiji i snaženja nacionalističkih, ksenofobičnih i proruskih tendencija. [...]
More...
The article discusses the functioning of NATO in 2018. It describes thedeterminants of relations between the allies in this period, especially the impactDonald Trump’s first year as President and growing populist tendencies in Europehave on transatlantic ties. It also discusses the key points of dispute between theallies (e.g. the debates over burden-sharing between NATO members) and assessesthe most important reforms of the Alliance that are meant to increase its operationalreadiness particularly in the context of deterrence and collective defence. NATO’soperational activity was also analyzed as well as the changes in relations with theorganization’s external partners.
More...
The chapter illustrates the particular problems of the mismatch of rhetorical pledges by the EU to address the region's democratic deficit and the reality of inertia in the region's democratisation; they achieve this via a quantitative analysis of real policy processes involving national parliaments and their engagement with EU directives.
More...
This volume is a collection of papers presented at the International conference The Balkans and Europe between Integration and Particularism: Challenges and Prospects, organized by the Faculty of International Economy and Politics at UNWE andthe Bulgarian Political Science Association and held in Sofia on October 25-26, 2018.The topic might seem trivial, for recently the focus of political and diplomatic attention has yet again shifted back to the troublesome South-Eastern part of Europe.Hence, numerous political and academic events dedicated to the Balkans, and to theWestern Balkans in particular, in the light of the EU integration processes in the region have been organized.
More...
The 2017 referendum that transformed Turkey's constitutional system and the June2018 elections represent the final stage of the transformation project for New Turkey and the beginning of a new era in the history of the modern Turkish Republic. Authoritarian trends in government and social life, the strong centralization of political decision-making, and the unconditional personification and praise of the ruling will continue to deepen the dividing lines between Turkey and its EU partners. Authoritarian trends in government and social life, the strong centralization of political decision-making, and the unconditional personification and praise of the ruling party leader will continue to deepen the dividing lines between Turkey and its EU partners. On theone hand, Turkey is moving away from the prospect of EU membership, and on the other, President Erdogan, as the sole center of power in Turkey, will maintain a firm and irreconcilable tone in relations with the EU, especially as regards the negotiations on financial compensation that Turkey expects to receive to restrict migration flow from the Middle East.
More...
This chapter aims at reviewing some of the most important developments in feminist research on the welfare state. The first section outlines the core of the debate between the feminists and mainstream literature, often centred on the critique of Esping-Andersen’s Three Worlds of Welfare Capitalism, the second one presents some alternative typologies developed for gender-centred comparative analyses of welfare states. Thirdly, I will review this scholarship in the light of the developments in Central and Eastern Europe. The fourth section briefly touches upon thechallenges for current feminist debates, especially with regard to the politics of the welfare state, strategic dilemmas and varieties of feminist standpoints.
More...
The paper is organized as follows. The first section starts by setting out the outline of the context of long-term care (LTC) utilization in Poland, i.e. the predominance of informal care. The next part of the paper draws on collected data, presents policies concerning LTC in Poland. Data on social policies on LTC in Poland were compiled from figures given by national bodies, predominantly the Central Statistical Office and the Ministry of Labour and Social Policy. Due to limited space, only the main aspects of these social policies are considered. For example, the paper does analyze those policies directed at supporting family carers, which are in fact, very modest. The next section focuses on the various policy options that Polish authorities may wish to pursue in their attempts to ameliorate the problems associated with publicly financed LTC services. The final section concludes.
More...
In the process of globalization, refine on the one hand, we must focus on the formation of a rational weakening and geographical structure of implementation and export and over time to take into account the increasing competition in the world markets. It is of particular importance to use and be regarded as members of the World Trade Organization and the favorable prospects evident from NATO and EU membership abroad. The integration process is influenced by no one factor – it compares the level of economic development, geographical proximity to the former, the political will of integrate on the pages, creates the integrated structure of the mechanisms and is created in the Initiative Center by the existing ones, to unite and partners.
More...
Jugoslovenska država je 1918. stvorena na liberalnim načelima, među njima i na načelu slobode veroispovesti i verske ravnopravnosti, baštineći tradiciju Kraljevine Srbije. To načelo je prihvaćeno tokom pregovora o uređenju buduće države sredinom 1917. i uneseno u Ustav nove države. Uvođenje liberalnog građanskog uređenja u jugoslovenskoj državi je omogućilo polet hrvatskog nacionalističkog pokreta oličenog u Hrvatskoj seljačkoj stranci. Rimokatolička crkva (RKC) nije bila zadovoljna svojim položajem u jugoslovenskoj državi. Umesto privilegovanog položaja u dvojnoj monarhiji, ona je posle 1918. bila jedna od priznatih veroispovesti u državi u kojoj je vladar bio pravoslavne vere. Izvestan broj rimokatolika je iz raznih razloga (iz ubeđenja, zbog braka, iz karijerističkih pobuda) prihvatio pravoslavnu veru. Velikodostojnici RKC su izuzetno preuveličavali te brojeve nastojeći i time da dokažu da je ona u neravnopravnom položaju u odnosu na Srpsku pravoslavnu crkvu (SPC). Gašenje političke aktivnosti posle proglašenja diktature kralja Aleksandra januara 1929. otvorilo je prostor RKC da preko masovnih organizacija Katoličke akcije i Križara organizuje jednu od najsnažnijih opozicija režimu. [...]
More...
Sudbina imovine Srpske pravoslavne crkve u Nezavisnoj državi Hrvatskoj, na prvom mestu njenih hramova i pripadajućih crkvenih zgrada, često je jugoslovensku, a potom i srpsku istoriografiju interesovala kao sekundarna sastavnica sprovođenja opšteg antisrpskog projekta NDH. Veoma je mali broj specifičnih studija posvećenih ovom problemu, a još je manje metodološki precizno i potpuno naučno korektno profilisanih pristupa u njima. Posledično, još uvek ne postoje sasvim jasne identifikacije posebnih motiva, institucionalne organizacije i rezultata rušenja ili devastacije pravoslavnih crkava u prve dve godine nakon uspostave ustaškog režima u Hrvatskoj. Opšti ideološki okvir uništavanja Srpske pravoslavne crkve kao institucije u NDH nakon 1941. istoriografski je ipak temeljno rasvetljen, prvenstveno zahvaljujući obilju dokaza koje pružaju sačuvani izvori. Međutim, izvori za rasvetljavanje fenomena rušenja crkava znatno su oskudniji i dominantno spadaju u kategoriju danas teško proverljivih, a u pojedinostima često i kontradiktornih zabeleženih individualnih svedočanstava. [...]
More...
Genocid, genocid, genocid! Tom prividno poznatom riječju imenovani su progoni i ubijanja bosanskih muslimana u Srebrenici 1995. godine. Za to djelo osuđeno je više pojedinaca koji su ga domislili, podstakli i/ili proveli. Tom riječju, koju su izrekli suci, koju potomci i srodnici ubijenih ponavljaju kao molitvenu utjehu, užasnuta i ustrašena većina više je anestezirana negoli utješena. Ali riječi nemaju značenja izvan rečenice. Kada su im nametana korištenja u izdvojenosti, one postaju plastične. Čine se neprijeporno shvatljivim, a ipak su sve dalje od tog što njihovi korisnici hoće u žalosti i patnji, u ljubavi i mržnji te u nastojanjima da prežive i budu sretni. [...]
More...
Intenţia noastră în cadrul acestui studiu este aceea de a analiza modul în care s‑a raportat clasa politică românească în perioada 1875‑1878 la ceea ce ar putea fi numit „problema sudului Basarabiei”, adică a judeţelor Cahul, Ismail şi Bolgrad revenite în trupul Moldovei prin Congresul de la Paris din 1856 şi pierdute de către statul român în urma reuniunii internaționale de la Berlin (1878).
More...
Actul unirii Basarabiei cu România implică atât o discuție istorică, cât şi una politică. Intersectarea istorică dintre Rusia şi România este una dintre cele mai complexe din Estul Europei. Practic, în cadrul relațiilor bilaterale regăsim episoade pe care le putem caracteriza drept pagini albe, fără a exagera. Problema anexării Basarabiei în 1812, cea a Tezaurului de la Moscova sau a notelor ultimative din iunie 1940 sunt câteva dintre cele mai importante în acest sens. Pornind de la aceste premise, vom încerca să analizăm poziția diplomației franceze în cadrul dezbaterilor din 1920, observând încă de la început că susținerea Franței a fost una continuă, dar amplitudinea ei oscilantă. Demersul nostru se bazează, în mare parte, pe documentele diplomatice franceze, iar inițiativa nu se vrea una exhaustivă. De altfel, modesta încercare de față îşi propune nu aducerea unor informații absolut noi, atitudinea diplomației franceze fiind cunoscută 8 , ci mai ales, o viziune proprie
More...
Realizarea unirii din 1918, un mare succes pentru naţiunea română, favorizat şi de conjunctura internaţională care a dus la prăbuşirea imperiilor multinaţionale din Europa, nu a însemnat, totuşi, şi o stabilizare a situaţiei politice a României, în context continental. Ataşându-şi noile provincii, Vechiul Regat era obligat să ducă o campanie politică şi diplomatică permanentă la nivel internaţional, pentru a obţine conservarea graniţelor şi păstrarea unui statu-quo teritorial favorabil, în Europa de Est. Acest lucru nu era nicidecum facil, în condiţiile în care ţările vecine, care pierduseră regiuni întregi la finalul războiului, nu se puteau abţine de la strategii revizioniste şi de la acţiuni provocatoare, care ţineau într-o alertă permanentă statul român. Din acest motiv, Bucureştiul trebuia să-şi consolideze, în continuare, legăturile cu foştii aliaţi, şi pentru a-i convinge că unirea „a corespuns unor puternice realităţi istorice şi etno-politice care pătrunseseră în conştiinţa tuturor.
More...
După cum se poate observa, interesul SUA pentru potenţialele evoluţii de la frontiera răsăriteană a României (şi nu numai, analizele de la începutul războiului fiind ample şi fac referire la complexitatea vieţii politice interne şi la opţiunile de politică externă) a fost unul aproape permanent, pentru perioada de început a războiului (1939 – 1940). Mai mult, convingerile exprimate au fost mult mai aproape de realitatea prezentă, uneori anticipând, fără a greşi, evoluţii viitoare. Îndrăznim să apreciem că opiniile formulate, în rapoartele lor, de diplomaţii americani de la Bucureşti, Moscova sau de membri ai Departamentului de Stat au dat dovadă de o luciditate sporită faţă de cele ale autorităţilor române cu care, într-un moment sau altul, s-a realizat un schimb de vederi cu privire la situaţia acelui moment.
More...
Atunci când, arareori, istoriografia – fie că ne referim la cea românească postcomunistă, finlandeză sau occidentală – s-a oprit asupra cazului Finlandei şi al României în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, aceasta a remarcat faptul că cele două state au fost victime ale Pactului Ribbentrop-Molotov, s-au văzut obligate la dureroase cesiuni teritoriale, motiv pentru care acestea au devenit „camarazi de arme” în Războiul din Răsărit (1941-1944).
More...
După eliberarea Basarabiei (26 iulie 1941) de către armatele româno-germane de sub ocupaţia sovietică de un an de zile, structurile Serviciului Special de Informaţii (S.S.I.), împreună cu celelalte organe ale statului, s-au reinstalat în teritoriul dintre Prut şi Nistru.
More...
Pactul dintre Hitler şi Stalin, semnat la 23 august 1939, stipula într-un protocol secret interesele sovietice de a anexa Țările Baltice, estul Poloniei şi estul României – teritorii care niciodată nu i-au aparţinut. La 28 iunie 1940, Armata Roşie a trecut Nistrul ocupând Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Ceva mai târziu, la 2 august, ignorând interesele populaţiei băştinaşe şi încălcând legislaţia internaţională, chiar şi pe cea sovietică, o parte din teritoriul Basarabiei – şase judeţe: Bălţi, Tighina, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca – şi şase din cele 13 raioane ale R.A.S.S.M. – Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia – sunt incluse forţat în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. În acelaşi timp, teritoriile româneşti din nordul Bucovinei, ţinutului Herţa, nordului şi sudului Basarabiei, pe baza aceluiaşi scenariu, sunt incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
More...