
Karl Schlögel: Toward a Holistic View of Ukraine
REVIEW OF: Karl Schlögel. Ukraine: A Nation on the Borderland. Translated by Gerrit Jackson, Reaktion Books, 2018. 288 pp. Illustrations. Further Reading.
More...We kindly inform you that, as long as the subject affiliation of our 300.000+ articles is in progress, you might get unsufficient or no results on your third level or second level search. In this case, please broaden your search criteria.
REVIEW OF: Karl Schlögel. Ukraine: A Nation on the Borderland. Translated by Gerrit Jackson, Reaktion Books, 2018. 288 pp. Illustrations. Further Reading.
More...
Evenimentele politice ca şi acţiunile militare care s-au derulat neîncetat după intrarea României la 14/27 august 1916 în război alături de Tripla Inţelegere (Franţa, Anglia, Rusia etc.) sînt de altfel destul de bine cunoscute. Cu toate acestea. vom mai reaminti încă două evenimente din acelaşi an, cu consecinţe putea spune dramatice pentru ţară.
More...
La 15 martie 1919 vedea lumina tiparului proiectul lui Vasile Pârvan pentru organizarea Universităţii din Cluj: „Universitaeta Na¬ţională a Daciei Superioare. Păreri propuse public Marelui. Sfat Na¬ţional al Românilor din Ardeal, Banat şi Ţara Ungurească“.
More...
Într-un articol referitor la Arcul de Triumf, C. Kiriţescu, autorul emoţionantei Istorii a războiului pentru întregirea României, scria următoarele „Acest Arc de Triumf, clădit după asemănarea celor cu care împăraţii roni nemureau biruinţele lor asupra barbarilor, va rămîne neclintit pe locul său de-a lungul veacartlor viitoare ca să povestească urmaşilor noştri faptele măreţe prin care străbunii lor au săvîrşit Unirea cea mare a tuturor Românilor.
More...
A încerca determinarea influenţei lui Vasile Pârvan asupra societăţii româneşti din primul sfert al secolului XX sau a urmări destinul operei sale ar fi, poate, peste puterile noastre.
More...
Numele lui Vasile Pârvan a intrat în legenda neamului nostru de foarte multă vreme.
More...
Viaţa trepidantă a acestui sfîrşit de secol imprimă fiinţei umane alte ritmuri şi valori ou care, volens-nolens, aceasta trebuie să se acomodeze.
More...
The article evokes moments and events, whether cultural, or of a social, religious or political nature, that took place in Romania, between the years 1945-1947. They all depict the atmosphere of natural and normal that still ruled in Romania until the final installation of communism. The article also evokes the image of the Snagov monastery and the surroundings of Snagov Lake, in literature or in the daily life of the Romanian elites, as well as the restaurant “The Lion and the Sausage”, famous at the time and mentioned in several literary works.
More...
«Общаюсь, значит существую!» Это лозунг, используемый знаменитой IT компанией. Можно добавить: существую, значит вхожу в взаимоотношения, обмениваюсь мнениями с другими людьми.
More...
În 2006, domnul Gabriel Liiceanu îşi expunea, în oficiosul de grup al „intelectualilor grei” („Cotidianul”), părerile despre editura pe care o conduce, spunând că aceasta iese în evidenţă prin calitatea textului şi a tipăriturii. Într-adevăr, coperţile cărţilor apărute la acea editură sunt mai atrăgătoare decât cele ale multor alte edituri din România. Ce este înăuntru însă nu poate oferi motive de mulţumire niciunui om care citeşte mai mult de trei, patru cărţi într-un an.
More...
Poate că ar trebui să încep cu motivarea titlului de mai sus, a cărui formulare ţine să precizeze că autorul nu intenţionează să adopte acel ton pătimaş întâlnit, pe alocuri, în unele din prefeţele sau postfeţele la traducerile postmoderniştilor ruşi, la noi, şi nici să se implice în disputele ideologice ce se duc astăzi în Rusia între partizanii postmodernismului şi critica tradiţionalistă. Simptomatic, în această privinţă, este ceea ce scria, de curând, un ziar moscovit, din relatările căruia reieşea că e imposibil ca un scriitor de orientare postmodernă să primească Premiul „Şolohov” sau „Fiii credincioşi ai Rusiei”, aşa cum este exclus şi ca un „scriitor-patriot” să devină laureat al Premiului Booker. De aceea ne-am propus să investigăm acest fenomen cultural contemporan dintr-o perspectivă mai detaşată, obiectivă, pe cât posibil, expunând propriul nostru punct de vedere.
More...
Homo viator. Podróżny. Wędrowiec, ale nie tułacz zagubiony w labiryncie błędnych dróg, błąkający się bezradnie po manowcach życia. To człowiek aktywny, działający. Człowiek w ruchu, w drodze prowadzącej do wytkniętego celu. I umiejący swoje zamierzenie osiągnąć.
More...
In the context of the pandemic, social networks proved to be a very useful missionary and pastoral means since, for a long time, the faithful could not physically participate in church services. Thus, the online streaming of services was a spiritual consolation, a source of peace and joy, especially since many people suffered from loneliness, anxiety, the uncertainty of tomorrow, fear of illness and death (…).Through the live-streaming church services, the period of solitude and uneasiness was transformed into one of hope and communion, the faithful waiting with great responsibility and trust in God for the moment of actual liturgical participation, which we enjoy today. The World Social Media Day, celebrated on June 30 every year, is an opportunity to congratulate all those who use social platforms to promote people’s good words and deeds, not to generate conflicting and offensive conversations. In this sense, the Saviour Jesus Christ exhorts us with these words: “Let your light shine before others, that they may see your good deeds and glorify your Father in heaven” (Matthew 5, 16).Therefore, let us use social networks with discernment and responsibility in the spirit of solidarity, respect and love of fellow human beings, according to the words of the Saint Apostle Paul: “Do nothing out of selfish ambition or vain conceit. Rather, in humility value others above yourselves, not looking to your interests but each of you to the interests of the others” (Philippians 2, 3-4).
More...
Немам намјеру да подносим цјеловито уводно излћгање о етничкој проблематици аустроугарског периода, већ ћу се ограничити само на неколико маргиналних напомена које су већ биле предмет дискусије у нашој поткомисији. У оквиру разматрања етничке проблематике у вријеме аустроугарске окупације централно мјесто заузимају проблеми националног развитка и међунационалних односа.
More...
Пошто узимам ријеч послије исцрпног и документованог излагања друга Хаиибеговића, желим одмах да кажем да немам припремљено ни предавање ни писани реферат. Ограничићу се у свом излагању на то да дам само неколико напомена у вези са овом темом и да укажем на неке моменте у развоју етничких односа у Босни и Херцеговини и њихов одраз на културни живот који се манифестовао на овом подручју под аустроугарском управом.
More...
Прву половину двадесетог стољећа карактеришу значајна збиванд у развоју човјечанства уопште. Револуционарне, политичке и друштвене промјене тог раздобља утјецале су и на значајан развој науке, умјетности и културе.
More...
O prošlosti Sarajeva u našoj istoriografiji ima znatan broja radova. Najznačajniji među njima su radovi H. Šabanovića, N. Filipovića, V. Skarića, H. Kreševljakovica i A. Bejtića. Navedeni radovi pisani su u dobroj mjeri na osnovu turske arhivske građe.
More...
У овом броју »Прилога« објављујемо ауторизована излагања учесника у дискусији која je на иницијативу Друштва историчара БиХ вођена 29, маја 1984. године о историографским текстовима у сепарату »CP Босне и Херцеговине« из II издања Енциклопедије Југославије, Загреб 1983, изд. Југославенски лексикографски завод.
More...
Časopis »Pitanja«, iako na prva dva sveska nema otisnute godine izlaska, počeo je izlaziti u svibnju 1969. godine pod uredništvom Branimira Bošnjaka i Stanka Posavca, a u uredništvu su još bili Darko Kolibaš i Slobodan Šnajder. Tko imalo poznaje kasniji rad tih protagonista, osima Kolibaša, koji se »iscrpio« u tom časopisnom razdoblju, odmah će moći bar skicirati osnovne smjernice časopisne koncepcije. S jedne je strane pjesništvo i esejistike, s druge je strane sociološko »opravdanje« i kontekstualiziranje časopisa i njegove osnovne koncepcije, s treće je strane ideja i praksa tekstualizma, dok nam se sa četvrte strane nadaje šezdesetosmaška utopija.
More...