La capătul îndepărtat al diacroniei: spirala evolutivă a apariției limbajului. O teorie

Author(s): Adina Chirilă / Language(s): Romanian Issue: 10/2019

Între eforturile analitice care urmăresc asiduu chestiunea apariției limbajului articulat și, eventual, a formării mecanismului cerebral care l-a făcut posibil, ipoteza sistemului oglindă elaborată de Michael A. Arbib este una foarte bine articulată, grație abordării interdisciplinare. Articolul de față scoate în evidență cîteva elemente cruciale din procesul elaborării ei și îi expune esența: 1. nu există o gramatică universală înnăscută; 2. starea propice limbii este multimodală – a evoluat ca sistem multimodal manual/facial/vocal, în trepte: a) la bază, protosemnul (protolimbaj gestual, cu un repertoriu deschis de semne); b) apoi, protovorbirea (protolimbaj vocalizat), care a pus la dispoziție „masa neurală critică” grație căreia c) limbajul s-a dezvoltat din protolimbaj, ca rezultat al inovațiilor culturale; 3. mecanismele cerebrale care susțin limbajul au evoluat deasupra unui mecanism primitiv pre-hominid fără legătură, inițial, cu comunicarea; acesta, i.e. sistemul oglindă responsabil de apucare, a oferit fundamentul evolutiv pentru paritatea lingvistică.

At the far end of diachrony: the evolutive spiral of the emergence of language. A theory

Author(s): Adina Chirilă / Language(s): English Issue: 10/2019

Among the analytical efforts that pursue the question of the emergence of language, and possibly the formation of the cerebral mechanism that made it possible, the hypothesis of the mirror system developed by Michael A. Arbib is a well-articulated one, due to an interdisciplinary approach. The present article highlights several crucial elements in the process of its elaboration and exposes its essence: 1. there is no innate universal grammar; 2. language-readiness is a multimodal state – it evolved as a multimodal system: manual/facial/vocal, by stages: a) first, the protosign (manual protolanguage, with an open repertoire of signs); b) then, the protospeech (vocal protolanguage), that provided “the critical neuronal mass” due to which c) language evolved from protolanguage, as a result of cultural innovations; 3. the brain mechanisms that sustain language evolved atop a primitive pre-hominid mechanism that initially had nothing to do with communication; this, i.e. the mirror system for grasping, provided the evolutive base for language parity.

De la norme lingvistice la o Limbă Standard: Cazul limbii grecești moderne

Author(s): Spiros A. Moschonas / Language(s): Romanian Issue: 10/2019

Studiul de față urmărește schimbările din varianta standard a limbii plecînd de la schimbările de la nivelul multiplelor norme ale acestei variante. Are în vedere mai ales procesul continuu de standardizare a limbii grecești moderne și pune în discuție: a) schimbarea inițială în privința planificării lingvistice, ce a cuprins trecerea de la codificarea limbii grecești moderne propusă de Jannnis Psycharis spre o codificare mai „permisivă” propusă de Manolis Triandaphyllidis; b) propagarea normelor lingvistice la nivelul maselor prin presă și prin mijloace electronice, după promulgarea legii privind „Chestiunea Limbii Grecești”; c) procesul „de-idiologizării” sau „naturalizării” normelor; d) un relativ recent caz de stilizare a unei forme lingvistice intens recomandate ca normă (nazalizarea consoanelor oclusive sonore), situație care probabil că reprezintă o nouă fază a procesului de standardizare.Cele patru cazuri de norme variabile sînt discutate în interiorul teoriei performative a standardizării. Am recurs la abordarea întemeiată pe studiul de corpus, urmărind instanțe corective (acte metalingvistice de limbaj, de tipul: „nu se va spune, nici nu se va scrie X; se va spune și se va scrie Y”) și permisive („se poate spune sau scrie atît X, cît și Y, cu condiția ca C”). Asemenea triplete apar în texte care prescriu uzul lingvistic. Am luat în considerare mai multe tipuri de texte: gramatici oficiale, articole de cultivare a limbii apărute în presă, emisiuni de radio și televiziune, ghiduri de exprimare adresate atît publicului larg, cît și profesioniștilor care lucrează în media.Am arătat că instanțele permisive și/sau corective formează repertorii care se schimbă de-a lungul timpului. Asemenea schimbări la nivelul normelor lingvistice produc schimbări la nivelul limbii standard. În concordanță cu teoria performativă, limbile standard sînt supuse restandardizării pe măsură ce normele lingvistice sînt supuse redefinirii. Schimbările de la nivelul repertoriilor corective sînt mărturii ale unui proces de continuă standardizare a limbii grecești moderne. Acest proces apare ca fiind mediat, i.e., a influențat și a fost influențat de practici prescriptive din mediul tipărit și al comunicării electronice de masă.

From language standards to a Standard Language: The case of Modern Greek

Author(s): Spiros A. Moschonas / Language(s): English Issue: 10/2019

This study looks for changes in a standard variety through changes in that variety’s standards. It concentrates on the continuing process of the standardization of Modern Greek and it discusses: a) an inaugural change in status planning involving the shift from Jannis Psycharis’s codification of Modern Greek to a more “permissive” codification by Manolis Triantaphyllidis; b) the propagation of linguistic standards on a mass scale through the print and electronic media after the resolution of the “Greek Language Question”; c) the process of “de-ideologization” or “naturalization” of the established norms; d) a relatively recent instance of stylization of a certain highly prescribed variant (nasalization of voiced stops), which possibly marks a new phase in the standardization process.The four cases of changing standards are discussed under a performative theory of standardization. A corpus-driven approach is employed that concentrates on correctives (metalinguistic speech acts of the type: “one should neither say nor write X; instead, one should say or write Y”) and permissives (“one may say or write either X or Y provided that C”). Such triplets are located in texts that prescribe on language usage. A variety of such texts is taken into consideration: institutional Grammars, advice columns in the Greek newspapers, relevant radio and television broadcasts, Style Guides addressed both to the general public and to the media professionals.It is shown that correctives and/or permissives form repertories that change over time. Such changes in language standards account for changes in the standard language. According to the performative theory, standard languages are subject to restandardization as language standards are subject to redefinition. The changes in corrective repertories bear testimony to a process of a continuing standardization of Modern Greek. This process is shown to be mediated, i.e. it has affected and has been affected by prescriptive practices in the print and electronic media.

Imitația și creația lexicală în limba română contemporană

Author(s): Ana Ene / Language(s): Romanian Issue: 10/2019

Lucrarea investighează imitația și creația lexicală în limba română contemporană ca fiind importante procedee de dezvoltare a lexicului individual și colectiv, alături de diversele forme de împrumut propriu-zis și de procedeele interne lexico-gramaticale de îmbogățire a vocabularului.Configurarea perimetrului investigației presupune 1) clarificarea celor două concepte, urmată de o încercare tipologică, dată fiind complexitatea fenomenului și diversitatea ocurențelor sale, atît în limbajele de specialitate, în limbajul comun, cît și în cel familiar și argotic. Acestui prim obiectiv i se subordonează 2) identificarea și descrierea mecanismelor lexico-semantice implicate de imitația și creația lexicală. Cum imitația și creația lexicală sînt și o substanțială sursă de expresivitate, demersul nostru își propune și 3) studierea rolului aparte pe care îl dețin în dinamica argoului, în funcție de gradul de complicitate comunicațională determinat de astfel de elemente lexicale speciale.Realizarea acestor obiective reclamă o metodologie general lingvistică, instrumentele aparținînd preponderent analizelor de tip semantic, lexical-paradigmatice. Dată fiind necesitatea luării în calcul a contextului, a parametrilor situației de enunțare și a cuantificării expresivității termenilor argotici, investigația de față va implica și instrumente ale analizei de tip pragmastilistic și sociolingvistic.

Lexical imitation and lexical creation in contemporary Romanian

Author(s): Ana Ene / Language(s): English Issue: 10/2019

The present paper analyses lexical imitation and creation in contemporary Romanian, as two important processes of developing the individual and collective lexis, along with the various forms of borrowing and the internal lexical-grammatical techniques of vocabulary enrichment.Setting the perimeter of the investigation entails: 1) clarifying the two concepts and, due to the complexity of the phenomena and the diversity of occurrences both in the specialised language, in the non-specialized language, as well as in the colloquial and argotic language, a typological approach will follow. The subsequent objective 2) consists in the identification and description of the lexical-semantic mechanisms involved in lexical imitation and creation. Furthermore, as lexical imitation and lexical creation are substantial sources of expressiveness, my endeavour also involves 3) studying their special role in the dynamics of the slang, depending on the degree of communicational complicity determined by such special lexical items.The accomplishment of these objectives requires a chiefly linguistic methodology and the instruments used pertain mainly to the semantic and lexical-paradigmatic patterns of analysis. Given the necessity of considering the context, the discursive parameters and the quantification of the expressiveness of the argotic terms, the present investigation will require instruments of pragma-stylistics and sociolinguistics analysis.

Numele proprii în notele marginale dintr-o traducere românească a Vechiului Testament din secolul al XVII-lea (ms. 4389 B.A.R.)

Author(s): Ana-Maria Gînsac,Mădălina Ungureanu / Language(s): Romanian Issue: 10/2019

Primele traduceri ale Bibliei în limba română prezintă numeroase probleme în privința traducerii numelor proprii din textele sursă. Unele dintre acestea sînt rezolvate în text, altele pe marginea lui. În privința acestei clase nominale, glosele sau notele marginale dintr-un text manuscris din secolul al XVII-lea care conține a doua traducere integrală a Vechiului Testament în limba română (manuscrisul românesc nr. 4389 de la Biblioteca Academiei Române) privesc raportul textului tradus cu sursa principală (corectarea unor erori de traducere), cu sursele secundare (semnalarea unor realități denominative diferite de sursa principală) și cu norma lingvistică a textului tradus (adaptări morfologice sau lexicale, actualizări potrivit sistemului denominativ al limbii țintă). Ne propunem să urmărim specificul problemelor legate de transpunerea în limba română a onomasticii biblice pe baza tratamentului acesteia în notele marginale din textul amintit și să clarificăm, în măsura posibilului, pe baza informațiilor obținute, unele aspecte legate de sursele utilizate și de modul în care traducătorul se raportează la acestea.

Proper names in marginal notes to a 17th century Romanian translation of the Old Testament (ms. no. 4389 B.A.R.)

Author(s): Ana-Maria Gînsac,Mădălina Ungureanu / Language(s): English Issue: 10/2019

Translating proper names in earlier Romanian versions of the Bible raised different challenges. Some of them were solved in the main text, some other in marginal notes. Such notes are to be found in the second complete translation of the Old Testament into Romanian, kept in the manuscript no. 4389 from the Romanian Academy Library and dated in the second half of the 17th century. The marginal notes from this old Romanian translation refer to the relation of the text with its Slavonic source, in terms of correcting the translation errors, with the secondary sources (in Latin, Romanian, and Greek), pointing to some denomination models different from the main source, and with the linguistic norm of the translated text, in terms of grammatical and lexical adaptations to the system and vocabulary of Romanian. This article explores the strategies related to the translation into Romanian of biblical names based on their treatment in the marginal notes of the mentioned text; it also aims at clarifying, as far as possible, the sources and how the translator relates to them.

Inferential structures in old Romanian. The conditional and the concessive

Author(s): Ştefan Găitănaru / Language(s): English Issue: 9/2019

The present study aims to highlight the fact that the conditional and concessive periods are two forms of manifestation of the hypothetical-deductive reasoning at the level of natural language. The evolution of the connectors has been described in diachrony, sometimes with the emphasis of the interference zones, with the semantic values imposed by the modal component of the predicativity and by the contextual determinism. The evolutionary analysis of the connectors has highlighted the fact that the old Romanian language, in order to impose the concessive procedural meaning, owns, like the other Romanic languages, a great area of creativity, but, unlike them, it also exercises its conservative character. The conception of the two syntactic relations as variants of the same system, studies the stylistic projection (the paradox and the oxymoron), the semantic and formal relation of the connectors and the implication of the adversative coordinating connectives in the polarization of the oppositions in the old Romanian language.

Dinamica în limbă

Author(s): Valentin Dragoș Biro / Language(s): Romanian Issue: 9/2019

Limba este supusă unui proces de dublă definire: prin atributul sistemului de realitate statică, datorată inerției la schimbare, și prin caracterul de permanentă producere de acte de limbaj, prin vorbire. Sub presiunea nevoilor concrete de comunicare, o limbă se află într-o continuă dinamică ce asigură progresul sau regresul limbii, ambele aspecte, alături de modificările neutre, reprezentînd, în fapt, evoluția limbii. Articolul vine astfel cu o necesară delimitare conceptuală între evoluția și progresul limbii, pe de o parte, dar și între cauzele ce determină evoluția și evoluția în sine, ca proces.Lingvistica a cunoscut abordări radical diferite asupra obiectului său de studiu, limbajul natural uman: perspectivele asupra limbii diferă de la rețeaua de relații care fac elementele ce compun o limbă sau alta să capete calitatea de sisteme, la produs al libertății și voinței umane, căci limba nu poate fi separată de libertatea vorbitorilor, sau la atenția acordată semnificațiilor, acestea fiind întotdeauna construite social, pe baza interacțiunilor dintre membrii unei comunități. Într-o atare diversitate a punctelor de vedere exprimate în care divergența domină convergența, articolul își propune în subsidiar să fixeze din perspectivă diacronică definirea lingvisticii ca însemnînd, în principal, istoria evoluțiilor pe care limbajul le-a cunoscut de la începuturile sale.

Dynamics in language

Author(s): Valentin Dragoș Biro / Language(s): English Issue: 9/2019

Language is subjected to a double definition process: by the static reality characteristic of the system, due to inertia to change, and by its permanent character regarding the language acts producing, through speaking. Because it is under the pressure of concrete communicative needs, a language is subjected to a continuous dynamics assuring the language progress or regress, both aspects, together with neutral modifications, actually meaning, in the Darwinist perspective, the language evolution. The article, thus, comes with a necessary conceptual delimitation between the language evolution and progress, on the one hand, but also between causes which determine the evolution and the evolution in itself, as a process.Linguistics has faced radically different approaches on its topic of study, natural human language; the perspectives on language differ from the relationships network which make the elements creating one language or another to get the quality of systems, to a product of man’s will and freedom, because the language cannot be separated from the speakers’ freedom, or to the attention paid to meanings, these being always socially constituted, based on the interactions between a community members. In such a diversity where divergence dominates convergence, this article intends, in subsidiary, to fix, from an diachronic perspective, the definition of linguistics as being, in fact, the history of evolutions the language has met since its beginnings.

Observații asupra conținutului lexical la începuturile semanticii structurale

Author(s): Dinu Moscal / Language(s): Romanian Issue: 9/2019

În contribuția de față sînt evidențiate dificultățile semnalate de cîțiva lexicologi germani din perioada de început a semanticii structurale, în demersul lor de a identifica o posibilă organizare a lexicului unei limbi. Studiile acestora, începînd cu Jost Trier, s-au axat pe analiza unor grupuri lexicale, numite „cîmpuri lexicale” (germ. Wortfelder), considerate a fi părți ale unui lexic complet organizat. Percepția lor idealistă—conform căreia întregul lexic al unei limbi are o organizare ce trebuie doar descoperită—a fost pusă în fața unor probleme majore. O observație cu relevanță la nivel general și bazată pe exemplificări concrete din lexic pune în evidență faptul că există cuvinte care nu pot fi încadrate într-un cîmp lexical. O altă observație vizează imaginea de continuum semantic a cîmpului lexical, comparat în unele lucrări cu imaginea unui mozaic. Aceste probleme sînt discutate în cadrul argumentației date de autorii din epoca respectivă, ale căror cercetări se bazau pe o analiză diacronică a lexicului. Observațiile critice din această perioadă au fost fructificate în faza a doua a teoretizării cîmpurilor lexicale.

Observations regarding the lexical content at the beginnings of structural semantics

Author(s): Dinu Moscal / Language(s): English Issue: 9/2019

This study focuses on the difficulties noted by a series of German lexicologists at the beginnings of structural semantics as part of their attempt to identify a possible method of organizing the lexis of a language. Their studies, beginning with Jost Trier, focused on the analysis of certain lexical groups called Wortfelder (“lexical fields”), regarded as parts of a completely organized lexis. Their idealistic perception—according to which the whole lexis of a language has an inner organization that needs to be discovered—was confronted with some major issues. Our first observation, based on some examples from the lexis, reveals the fact that certain words cannot be classified as belonging to a specific lexical field. Another observation is related to the semantic continuum of the lexical field, which is compared in some works with the image of a mosaic. These issues are detailed by the argumentations of the German lexicologists, whose research was based on a diachronic analysis of the lexis. Their views were exploited in the second stage of the theorization of lexical fields.

„Viața cuvintelor” în locuțiunile verbale românești cu element-cheie din limba turcă

Author(s): Firdes Veli Musledin / Language(s): Romanian Issue: 9/2019

Studiul de față analizează un aspect al constituirii și circulației în timp și spațiu al unor locuțiuni verbale românești bazate pe termeni-cheie de origine turcească. Mai precis, avem în vedere schimbările de sens petrecute în limba română, prin integrarea respectivelor împrumuturi turcești în frazeologisme calchiate după limba turcă veche, dar mai ales dezvoltate pe teren românesc. Nu totdeauna procesul contactului lingvistic s-a petrecut lin, la vedere. Locuțiunile au trecut prin epoci de opacizare a sensului, apoi de revitalizare, în noi forme. La dificultățile create de selecția termenilor-cheie din straturi vechi și/sau regionale ale limbii turcești se adaugă folosirea lor în condiții similare (arhaicitate etc.) în română, cu încărcătură conotativă, metaforică suplimentară. Mecanismele sînt cele cunoscute din semantica istorică: metaforizarea, adaptarea la contextul socio-cultural etc., iar rezultatul este îmbogățirea permanentă și plasticizarea limbii române.

“The life of words” in Romanian verbal idioms with key element of Turkish origin

Author(s): Firdes Veli Musledin / Language(s): English Issue: 9/2019

The present study analyzes an aspect of the formation and circulation in time and space of Romanian verbal idioms with key elements of Turkish origin. More precisely, we are thinking about the changes of meaning in Romanian as a result of the integration of the respective Turkish loans, in phrases that are old Turkish, but which mostly developed in Romanian language. The process of the linguistic contact has not always been smooth, obvious. The phrases have been subjected to eras in which meaning became opaque, then to periods in which they were revitalized, into new forms. To the difficulties created by the selection of the key terms of the old and/or regional layers of the Turkish language, we add their use in similar conditions (archaicity etc.) in Romanian, with additional connotative, metaphoric charge. The mechanisms are mostly known from historical semantics: metaphor, adaptation to the socio-cultural context etc., and the result is the permanent enrichment and modeling of the Romanian language.

Les idées linguistiques de Lucien Tesnière. Deuxième partie

Author(s): Samuel Bidaud / Language(s): French Issue: 35/2019

Cet article constitue la deuxième partie de notre étude sur les idées linguistiques de Lucien Tesnière, dont la première partie a paru dans le numéro précédent de Studies about languages. Après avoir analysé les idées linguistiques les plus théoriques de Tesnière, notamment sa syntaxe structurale, nous nous intéressons ici à l’aspect plus « appliqué » de sa linguistique, même si théorie et application sont souvent liées chez Tesnière et peuvent parfois être difficiles à dissocier. Nous analysons tout d’abord la conception de la didactique des langues étrangères et du français que Tesnière développe, en partie en se fondant sur les acquis de la syntaxe structurale. Nous nous penchons ensuite sur la place de la géo¬graphie linguistique dans l’oeuvre de Tesnière, puisque ce dernier s’y consacre dès le début de sa car¬rière avec son doctorat sur le duel en slovène et l’Atlas linguistique qui en découle. Enfin, nous revenons sur l’intérêt que Tesnière a toujours témoigné pour la littérature et sur la traduction et l’analyse qu’il propose du poète Oton Joupantchitch dans son ouvrage Oton Joupantchitch, poète slovène : l’homme et l’oeuvre de 1931. Nous nous interrogeons pour conclure sur les conseils aux jeunes linguistes formulés par Tesnière.

A unified analysis of two reduplication processes in Saraiki

Author(s): Jeroen van de Weijer,Firdos Atta / Language(s): English Issue: 3/2020

We analyse two reduplication processes in Saraiki, an Indo-Aryan language spoken in Pakistan. The two processes are only minimally different: the first type involves total reduplication and the second type involves overwriting with an initial consonant (“fixed segment reduplication”). The goal of the paper is to expose the difficulties of analysing both processes in a single grammar, i.e. with a single constraint hierarchy in Optimality Theory: we finally opt for an analysis based on allomorphy for the second type, to capture the morpheme-specific nature of the processes involved.

Wybrana współczesna polska terminografia z zakresu nauk humanistycznych – przegląd, próba syntezy

Author(s): Ewelina Woźniak-Wrzesińska / Language(s): Polish Issue: 54/2020

The aim of the article is to present Polish terminological dictionaries in the field of humanities. After presenting the state of research, the method of data collection and methods of its description I come to the descriptive part, where I characterize several parameters of collected specialized dictionaries.

Atomarne strukture u denotaciji apstraktnih imenica

Author(s): Halima Husić / Language(s): Bosnian Issue: 14/2021

Countability is a universal lexical category that provides a binary division of nouns into countable and uncountable nouns or is also called count and mass nouns. Usually, count nouns refer to things or objects which can be individuated and thus counted, while mass nouns refer to substances or stuff such as water, wine, blood, or mud for which it is less easy to identify what and how to count. This cognitive division leaves abstract nouns out. Abstract nouns neither refer to things or objects nor to substances or stuff. On the contrary, the reference of abstract nouns is rather heterogeneous comprising different kinds of nouns such as processes, states, events, measure and time terms, and alike. The aim of this paper is to present the challenges abstract nouns pose for theories of countability, and to reflect on possibilities to incorporate abstract nouns in contemporary theories of countability. The research discussed in this paper circles around English abstract nouns but we will also discuss the application of certain semantic phenomena onto Bosnian nouns.

DE L’HUMOUR – UN PHÉNOMÈNE DISCURSIF PARTICULIER

Author(s): Ioana-Crina Prodan / Language(s): French Issue: 30/2020