ECONOMIA BUCOVINEI ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA, ÎN CONTEXTUL DISPARITĂȚILOR REGIONALE ȘI CONVERGENȚEI ECONOMICE DIN CADRUL IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR
Scopul lucrării este de a prezenta contextul economic regional al evenimentelor organizate la Putna în 1871, în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea economică, precum și disparitățile economice și convergența în cadrul Imperiului Austro-Ungar. Teritoriul care a devenit provincia austriacă Bucovina a fost unul sărac, cu o economie agricolă și o densitate scăzută a populației, o infrastructură slab dezvoltată etc. Imediat după anexare, noua administrație a implementat câteva reforme importante și a creat premisele necesare pentru accelerarea procesului de creștere economică. Cu toate acestea, Bucovina nu a avut rezultate bune ca răspuns la aceste reforme, ratele de creștere nefiind foarte ridicate. Chiar și estimările legate de dimensiunea activității economice (în special PIB-ul pe cap de locuitor) sunt diferite în funcție de metodologia utilizată. Cea mai mare parte a literaturii de specialitate validează ipotezele de cercetare privind eterogenitatea economiei austro-ungare, subliniind diferențele importante dintre Cisleithania și Transleithania, dar și între provinciile imperiului. În același timp, există dovezi ale unor disparități semnificative între regiuni, în timp ce rezultatele privind convergența economică nu au fost foarte coerente.
More...